Opt hoţi spanioli se dădeau români

Poliţiştii au comparat amprentele cu cele ale românilor din baza de date şi au luat în calcul posibilitatea că hoţii doar au simulat că sunt români. Opt spanioli care pretindeau

Poliţiştii au comparat amprentele cu cele ale românilor din baza de date şi au luat în calcul posibilitatea că hoţii doar au simulat că sunt români.

Opt spanioli care pretindeau că sunt români au fost arestaţi, marţi seară, de Poliţia Naţională, în capitala Spaniei. La începutul lunii aprilie a.c., proprietarul unei firme a denunţat un jaf la Brigada Poliţiei Judiciare Madrid.

El a declarat că trei persoane cu cagule pe faţă au pătruns în sediul firmei sale de pe strada Arturo Soria, au bătut şi au ameninţat angajaţii, după care au furat obiectele şi banii din seif.

Patronul firmei şi martorii au declarat că hoţii proveneau din Europa de Est şi că vorbeau într-o limbă asemănătoare cu româna. După o săptămână, în halele unor societăţi aflate într-un poligon industrial de pe şoseaua Madrid-Valencia s-au produs mai multe jafuri. Modul de operare era identic cu cel din cazul jafului de la firma de pe strada Arturo Soria. Până la sfârşitul lunii, banda a comis 13 jafuri.

I-au trădat amprentele

Infractorii au folosit cagule, dar nu şi mănuşi. Deoarece toţi martorii au declarat că hoţii vorbeau într-o limbă asemănătoare cu cea română, poliţiştii au comparat amprentele prelevate din cele două firme cu cele ale infractorilor români din baza lor de date.

Anchetatorii le-au comparat şi cu cele găsite în alte cazuri de infracţiuni cu români. Cum amprentele nu coincideau, poliţiştii au luat în calcul posibilitatea ca autorii să fi intenţionat să îşi acopere identitatea, dându-se drept români.

"Se întâmplă destul de frecvent ca infractorii să încerce să pară de altă naţionalitate, pentru a ne distrage atenţia. Cei care practică cel mai mult această metodă sunt brazilienii, care se dau drept portughezi şi invers", a declarat Antonio Nevado, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Naţionale din Madrid.

Oamenii legii cred că spaniolii au dorit să pară de naţionalitate română întrucât în Spania există o comunitate mare de români, fapt care ar fi putut îngreuna investigaţiile.

După ce îşi alegeau obiectivele, hoţii observau toate mişcările angajaţilor din firmele vizate. De multe ori, hoţii colaborau cu aceştia, informându-se despre sistemele de alarmă, parolele de acces, numărul agenţilor de pază. Infractorii preferau să acţioneze noaptea. Membrii bandei foloseau maşini electrice de tăiat şi ciocane hidraulice pentru a deschide uşile şi seifurile. Hoţii, cu vârste între 26 şi 31 de ani, sunt cercetaţi în stare de arest preventiv.

Preferau electronicele

Hoţii spanioli preferau să fure echipamente electronice şi obiecte de mare valoare. În urma percheziţiilor efectuate de poliţişti la domiciliile infractorilor, au fost găsite aparate foto digitale, peste 20 de ceasuri de firmă, şase laptopuri, 15 telefoane mobile, camere video şi 10.000 de euro. Banii proveneau din vânzarea pe piaţa neagră a unora dintre obiectele furate.