Numărul celor care îşi doresc fotolii de parlamentar pentru diasporă a ajuns la 38

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Biroul Electoral Central a stabilit, ieri, lista finală a celor care pot candida la alegerile parlamentare din 30 noiembrie în circumscripţia electorală 43, a românilor din diasporă. Decizia iniţială a fost dată săptămâna trecută, iar cea de joi este cea definitivă, de după depunerea constestaţiilor.

Această circumscripţie pentru colegiile din diasporă a fost împărţită în patru colegii pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat, adică urmează să ofere şase fotolii de parlamentar.

În plus faţă de săptămâna trecută, li s-a permis să candideze lui Mihăiţă Voicu, Alina Diana Nicoară, Mariana Bădan – toţi de la PRM, pentru colegiile pe Camera Deputaţilor şi lui Laurenţiu Olimpus Fulga, de la Partidul Verde Ecologist, în colegiu SUA pentru Senat. Iniţial, candidaturile acestora fuseseră respinse.

Pentru Camera Deputaţilor tabelul candidaţilor arată astfel:

image

Colegiul uninominal nr. 1 cuprinde următoarele state, având 101 puncte de votare:

–    Austria (o secţie de votare, la Viena);
–    Belgia (patru secţii de votare dintre care două la Bruxelles şi câte una la Liege şi Anvers);
–    Bulgaria (o secţie de votare la Sofia), Cehia(o secţie de votare, la Praga);
–    Cipru (trei secţii de votare din care două la Nicosia şi una la Limasol);
–    Danemarca (două secţii de votare, la Copenhaga şi Torring);
–    Elveţia (o secţie de votare, la Berna);
–    Finlanda (o secţie de votare la Helsinki);
–    Franţa (cinci secţii de votare la Paris, Lyon, Marsilia, Nisa şi Strasbourg);
–    Germania ( şase secţii de votare dintre care două la Berlin şi câte una la Hamburg, Bonn, Munchen, Stuttgart);
–    Grecia (patru secţii dintre care două la Atena, una la Salonic şi una la Ieraklio);
–    Irlanda (o secţie la Dublin);
–    Italia (19 secţii de votare dintre care patru la Roma, două la Milano, două la Torino şi câte una la Genova, Florenţa, Treviso, Padova, Trento, Palermo, Cagliari, Napoli, Bologna, Trieste Şi Bari);
–    Lituania (o secţie de votare la Vilnius);
–    Luxemburg (o secţie de votare în Luxemburg);
–    Malta (o secţie de votare la Valetta), Marea Britanie (14 secţii dintre care cinci la Londra, şi câte una la Leeds, Cardiff, Aberdeen, Southampton, Liverpool, Edinburgh, Birmingham, Oxford Şi Belfast-Ballymena.);
–    Norvegia (o secţie de votare la Oslo);
–    Olanda (două secţii de votare la Haga); Polonia (o secţie de votare la Varşovia);
–    Portugalia (trei secţii de votare la Lisabona, Porto şi Algrave);
–    San Marino (o secţie de votare la San Marino); Slovacia (o secţie de votare la Bratislava);
–    Slovenia ( o secţie de votare la Ljubljana);
–    Spania (20 de secţii de votare dintre care două la Madrid şi câte una la Alcala De Henares, Cosalda, Bilbao, Ciudad Real, Santiago De Compostela, Barcelona, Palma De Mallorca, Zaragoza, Sevilla, Roquetas De Mar, Murcia, Castellon De La Plana Şi Alicante, Valencia, Torrejon De Ardoz, Alcazar De San Juan, Malaga Şi Tarragona);
–    Suedia (două secţii de votare la Stockholm şi Goteborg);
–    Ungaria (trei secţii de votare la Budapesta, Gyula Şi Szeged);
–    Andorra;
–    Estonia;
–    Islanda;
–    Liechteinstein;
–    Monaco;
–    Vatican.

Colegiul uninominal nr. 2 cuprinde următoarele state şi 41 de secţii de votare: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia – Herţegovina, Bangladesh, Buthan, Brunei, Cambodgia, Kârgâztan,  Croaţia, Filipine, Georgia, India, Indonezia, Japonia, Kazahstan, Laos, Macedonia, Malaezia, Muntenegru, Maldive, Mongolia, Myanmar, Nepal, Coreea De Sud, Coreea De Nord, Republica Moldova, China, Rusia, Serbia, Singapore, Sri Lanka, Tadjikistan, Timorul de Est, Thailanda, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan şi Vietnam.

Dintre cele 41 de secţii de votare, 4 vor fi la Chişinău, câte trei în Rusia, China, Ucraina şi Turcia, două în Serbia şi câte o secţie în celelalte state.

Colegiul uninominal nr. 3 cuprinde: Argentina, Australia, Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados, Balize, Bolivia, Brazilia, Costa Rica, Canada, Columbia, Chile, Cuba, Dominica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Fiji, Grenada, Guatemala, Guyana, Haiti, Honduras, Jamaica, Kiribati, Mexic, Marsha Islands, Micronesia, Nicaragua, Papua Noua Guinee, Panama, Paraguay, Palau, Peru, Noua Zeelandă, Nauru, Statele Unite ale Americii, Saint Kitts şi Nevis, Samoa, Saint Lucia, Saint Vincent şi Grenadinele, Surinam, Solomon Island, Trinidad şi Tobago, Tonga, Tuvalu, Uruguay, Venezuela şi Vanuatu. 

În colegiul uninominal 3 vor funcţiona 48 de puncte de votare, dintre care 30 în SUA ( trei la Chicago şi câte una în Washington, Atlanta, Hollywood, Dallas, Houston, Norfolk, Cleveland, Larose, Carolina De Nord, New York, Philadelphia, Boston, Bridgeport, Los Angeles, Seattle, Portland, San Francisco, Sacramento, Las Vegas, Phoenix, Salt Lake City, Denver Orange County, Riverside, Detroit, Indianapolis, Mineapolis).

În Australia vor fi patru secţii de votare, în timp ce în Canada vor fi înfiinţate trei, iar în Chile şi Brazilia câte două.

Colegiul uninominal nr. 4 cuprinde următoarele state: Africa de Sud, Afganistan, Algeria, Angola, Arabia Saudită, Bahrain, Benin, Botswana, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Capul Verde, Ciad, Comore, Congo, Coasta de Fildeş, Djibouti, Egipt, Eritrea, Emiratele Arabe Unite, Etiopia, Iordania, Irak, Iran, Israel, Gabon, Gambia, Ghana, Guinea, Guineea Ecuatorială, Guineea- Bissau, Lesotho, Liberia, Kenya, Kuweit, Liban, Libia, Madagascar, Maroc, Malawi, Mali, Mauritania, Mauritius, Mozambic, Namibia, Niger, Nigeria, Oman, Republica Centrafricană, Rwanda, Pakistan, Qatar, Sao Tome şi Principe, Seychelles, Sierra Leone, Somalia, Statul Palestina, Swaziland, Senegal, Siria, Sudan, Tanzania, Togo, Tunisia Uganda, Yemen, Zambia şi Zimbabwe.
În acest colegiu vor funcţiona 20 de secţii de votare, dintre care, trei în Israel, trei în Africa de Sud, câte două în Emiratele Arabe Unite şi Nigeria şi una în fiecare dintre celelalte state.

Pentru Senat tabelul candidaţilor arăta astfel:  



Colegiul nr. 1 pentru Senat se formează din unificarea colegiului nr. 1 şi a colegiului nr. 2 de la Camera Deputaţilor. Colegiul nr. 2 se formează din unificarea colegiilor 3 şi 4 de la Camera Deputaţilor.
Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate vor putea să îşi exprime votul la alegerile parlamentare din 30 noiembrie în 221 de secţii de votare organizate de Ministerul Afacerilor Externe. În cele 221 de secţii de votare vor fi trimise 620.000 de buletine de vot.

image

Cetăţenii români aflaţi în străinătate pe 30 noiembrie în călătorii turistice sau de afaceri nu vor putea vota. Totodată, cetăţenii români din străinătate care vor dori să voteze la alegerile parlamentare vor putea să o facă, potrivit noii legislaţii, doar dacă au domiciliul sau reşedinţa în ţara în care se află şi probează acest lucru prin acte eliberate de autorităţile locale.
 
Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot vota pe baza paşaportului simplu valabil cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, iar cei cu reşedinţa în străinătate pot vota cu paşaportul simplu valabil sau, în cazul statelor membre UE, cu cartea de identitate valabilă, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate.

MAE a dispus deja măsurile necesare pentru ca misiunile diplomatice să identifice documentele necesare de probare a reşedinţei pentru fiecare stat în care vor funcţiona secţii de votare, urmând ca ulterior finalizării acestei acţiuni să le aducă la cunoştinţa publicului în timp util.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite