Locuitori din oraşul basc San Sebastian, deranjaţi de taberele de ţigani români

Locuitorii oraşului basc San Sebastian sunt îngrijoraţi de existenţa a şapte tabere de ţigani români care trăiesc din cerşit, pot circula liber, întrucât provin dintr-un stat membru UE, şi nu există motive să fie reţinuţi, pentru că nu comit delicte, scrie marţi El Diario Vasco, preluat de Agerpres.

În cele şapte tabere se află în cea mai mare parte români de etnie romă, care îşi construiesc locuinţele noaptea din lemn, plastic şi saltele pe care le iau din gunoaie, ca şi restul uneltelor cu ajutorul cărora supravieţuiesc, şi pe care le ascund când răsare soarele.

Ziua, trăiesc din cerşit: sunt văzuţi de obicei cerând bani în locurile cele mai strategice din fiecare cartier al oraşului. Mai au şi obiceiul de a aduna metale din gunoaie, pe care le vând apoi ca fiare vechi.

Aşezările improvizate ţin până ce un localnic anunţă primăria. Atunci, o brigadă specială a serviciului de curăţenie soseşte la faţa locului cu patru lucrători şi camionul cu maşina de tăiat, macaraua şi burghiul. Vine şi o patrulă a gărzii municipale, care curăţă zona şi duce la groapa de gunoi toate elementele care pot provoca o problemă de insalubritate publică.

Însă cel mai mare obstacol cu care se confruntă aceşti muncitori este cel umanitar, pentru că dau peste familii întregi care trebuie să-şi strângă lucrurile. Sunt acolo adulţi, tineri, bătrâni, copii, femei însărcinate - până la trei generaţii. “Când vezi o fetiţă de cinci ani cum te priveşte în timp ce trebuie să evacuezi zona este foarte greu”, mărturiseşte unul dintre muncitori. Oricum, problema depăşeşte competenţele administraţiei municipale, care, pentru că ştie că nu o poate rezolva, încearcă numai s-o atenueze, comentează sursa citată.

“Sarcina noastră este să menţinem oraşul curat, şi la fel parcurile şi grădinile”, aminteşte consilierul Alberto Rodriguez, de la Departamentul de mentenanţă urbană. “Avem o brigadă specială pregătită în orice zi a anului, şi acţionăm când se constată că apare o astfel de tabără. Nu este uşor să-i lipseşti pe oamenii care trăiesc din sărăcie de lucrurile care pentru ei înseamnă mult, dar asta este sarcina noastră”, recunoaşte el.

Poliţia nu-i poate reţine, pentru că nu comit niciun delict. Mai mult, cum provin dintr-o ţară a UE, au dreptul să circule liber, şi nu li se cere altceva decât să aibă actele asupra lor. Aşadar, când sunt evacuaţi dintr-un loc, se instalează în altul - şi aşa îşi continuă viaţa pe străzi. Potrivit informaţiilor primăriei, aşezările sunt înlocuite de altele în câteva luni.

Localnicii din regiune care se plâng de prezenţa lor susţin că le provoacă o anume nesiguranţă. Primarul din San Sebastian, Odón Elorza, cunoaşte problema îndeaproape: “în principiu nu se înregistrează denunţuri împotriva lor pentru că, spre deosebire de alte colective, nu comit delicte; abia dacă s-a anunţat vreo ciocnire ocazională. Pe de altă parte, ei provoacă nelinişte socială, există persoane cărora le provoacă frică, pe care le deranjează mizeria pe care o fac sau câinii pe care îi au”, spune el. “Singurul lucru care poate fi făcut este să ne amintim că există o ordonanţă civică în vigoare ce interzice acest gen de acţiuni (cerşit, n.r.) în stradă. Nu este foarte eficientă, dar se încearcă astfel să nu se genereze nelinişte socială, acuzată îndeosebi de persoanele în vârstă”, susţine primarul Elorza.

Majoritatea ţiganilor provin din Alba, unul dintre cele mai sărace judeţe din România, menţionează sursa citată, care comentează că excluziunea lor socială începe chiar acolo, în locul de unde vin. Potrivit consilierului Ernesto Gasco, de la departamentul pentru siguranţa cetăţeanului, rezolvarea problemei este dificilă. “Acest lucru nu se va rezolva până ce nu se ajunge la dezvoltarea ţărilor lor de origine, ca ei să aibă acolo o viaţă demnă. Se deplasează peste tot în ţările UE, mai ales în cele mediteraneene, aşa că este o chestiune comunitară. Actuala societate modernă generează inegalităţi enorme, iar acesta este doar un exemplu”, consideră el.