Inundaţiile din Spania lasă românii fără slujbe

Furtunile şi ploile din acest an i-au împiedicat pe mulţi români să câştige banii negociaţi în ţară 30 de românce au fost angajate din ţară să lucreze pe o plantaţie din Aragon.

Furtunile şi ploile din acest an i-au împiedicat pe mulţi români să câştige banii negociaţi în ţară

30 de românce au fost angajate din ţară să lucreze pe o plantaţie din Aragon. Majoritatea a renunţat pentru că nu şi-a primit salariul din contract.

În localitatea San Miguel, la 50 de kilometri de Zaragoza, vremea potrivnică n-a ţinut cont de contractele celor 30 de românce aduse din ţară pentru campania agricolă. Dintre cele angajate iniţial, au mai rămas doar şapte.

"Ceea ce e stipulat în contract se respectă în general, dar, în condiţii de criză, se modifică fără comentarii din partea angajatului", ne spune Manuela Pricop (35 de ani).

Contractele s-au făcut în România, în urma unei selecţii la Ministerul Muncii. În San Miguel, româncele sunt instalate într-o adevărată pensiune, cu dormitoare, baie, bucătărie şi bucătăreasă româncă. Programul este de zece ore pe zi, iar salariul se plăteşte în funcţie de zilele lucrate. Conform contractului, ziua de muncă se plăteşte cu 54, 50 de euro.

"Ne opreşte din salariu asigurarea de sănătate, casa şi masa. Din cei aproape 1.500 de euro pe lună rămân cam 1.000 de euro. Asta numai dacă vremea ţine cu noi şi putem munci", explică Daniela Safta din Călăraşi.

Fără experienţă în agricultură

Moises Marino, administratorul plantaţiei, spune că "anul acesta, din cauza inundaţiilor din Aragon, nu s-au putut plăti salariile întregi pentru toate angajatele. 23 dintre femei au preferat să renunţe la contract, unele şi-au găsit alte locuri de muncă, altele au plecat în România."

Niciuna dintre cele rămase nu a avut experienţă în agricultură. "Dacă am fost în stare să lucrez la Feteşti la textile, în Bucureşti la patiserie, o să pot şi în Spania la câmp, deşi n-am mai făcut asta", spune Anişoara Alexe.

"Acasă am fost croitor de şepci şi pălării, dar n-aş fi luat niciodată un salariu de 1.000 de euro", zice Elena Berbecan, din Giurgiu, colegă de echipă cu Maria Elena Panait din Ploieşti, cofetar de meserie. "Toate am venit pentru bani. În primele luni, abia s-au scos 500 de euro. N-a fost vina nimănui, ştiu că există riscul să nu ne scoatem salariul din contract", spune Elena.

Pentru campania din 2009, Moises preferă să nu mai angajeze prin Ministerul Muncii. "Am să lucrez cu cele şapte care au rămas la noi, iar dacă va mai fi nevoie de personal, am să le fac oferte rudelor sau cunoştinţelor acestora."

Recoltele se strică pe câmp

Primăvara lui 2008 a fost neobişnuit de rece şi ploioasă. Timp de trei luni rafalele de ploaie, însoţite de grindină, au înecat răsadurile şi livezile din toată câmpia Aragonului. Hectare întregi de culturi de legume au putrezit în pământ, fructele nu s-au dezvoltat, iar agricultura aragoneză a suferit pierderi de milioane de euro.