Cum „se apără“ spaniolii de praf

Marius Tănase este obligat să acopere containerul pentru deşeuri de fiecare dată când iese pe străzile Madridului

Muncitorii români care lucrează în domeniul construcţiilor în Peninsulă trebuie să respecte norme stricte privind protecţia mediului. Cea mai importantă sursă de poluare a marilor oraşe spaniole sunt şantierele. Acestea produc, dacă nu sunt bine protejate, zeci de tone de praf anual. 

Madridul şi Bucureştiul erau, înainte de criza economică, două dintre oraşele cu cele mai multe proiecte imobiliare aflate în derulare în Europa.

Un raport prezentat cu ocazia unei conferinţe pe teme de mediu de la Copenhaga, care face un clasament al celor mai poluate oraşe din Europa, situează Bucureştiul pe locul 28 din 30, iar capitala Spaniei pe poziţia a 12-a.

Diferenţa dintre gradul de poluare cu praf al celor două oraşe este vizibilă cu ochiul liber şi este clar în defavoarea Bucureştiului.

Sunt protejate zonele turistice

Autorităţile madrilene supraveghează cu stricteţe respectarea normelor de protecţie a mediului pentru că primăria vrea să ofere sutelor de mii de turişti care vizitează anual oraşul un mediu cât mai curat. De exemplu, constructorilor le este interzis să depoziteze direct pe pământ resturile de materiale de construcţii sau molozul.

Acest lucru este permis numai în containere şi în saci speciali din rafie. Tot constructorii au obligaţia să spele, la sfârşitul zilei de lucru, străzile şi căile de acces din jurul şantierului.

150 de euro, chiria pentru un container special

Clădirile aflate în construcţie sau în restaurare trebuie acoperite cu plase speciale şi împrejmuite cu garduri înalte.

Noaptea, în intervalul orar 20.00-8.00, firmele sunt obligate să acopere containerele şi sacii cu plase de protecţie. În zonele de interes turistic sau în locurile publice, prezenţa containerelor sau a sacilor este interzisă în zilele de sărbătoare sau în weekenduri.

Containerele standard pentru depozitarea molozului pot fi închiriate de la firmele specializate pentru sume cuprinse între 100 şi 150 de euro lunar.

Romeo Vlăduţ (32 de ani), originar din Drăgăşani, este şofer la o societate care se ocupă cu salubrizarea şantierelor. „Legea merge până acolo încât risc să fiu amendat şi dacă umplu prea mult camionul cu moloz. Nu ai voie să depăşeşti cu mai mult de 30 de centimetri marginea containerului", spune Romeo.

De asemenea, dacă este prins că transportă containere cu deşeuri care nu sunt acoperite cu o plasă de protecţie, el riscă o amendă de 300 de euro.

„În România, încărcam cu lopata"

Marius Tănase (36 de ani), din Craiova, lucrează de 16 ani în construcţii, dintre care 13 ani în România. „În Spania se acordă mare importanţă locului unde arunci gunoiul. Dacă nu ai container, te amendează! În România, îl făceam grămadă într-un colţ şi, când se strângea mai mult, îl încărcam cu lopata", spune el.

Amenzi de peste 48.000 de euro

În cazul proiectelor imobiliare, garanţia maximă care trebuie depusă este de 48.000 de euro din care se pot opri amenzile. Peste această sumă, autorităţile pot aplica sancţiuni suplimentare de până la 2% din valoarea totală a proiectului.  

Nu faci curăţenie, nu construieşti

Atunci când solicitantul unei autorizaţii de construire prezintă proiectul tehnic la primărie, trebuie să ataşeze şi un raport de evaluare a reziduurilor care vor rezulta pe şantier. Solicitantul trebuie să depună o garanţie bancară, în funcţie de volumul de deşeuri generat. Dacă nu respectă normele de curăţenie, autorităţile retrag din garanţie valoarea amenzii care se aplică.

Valoarea garanţiei bancare este stabilită de experţi din cadrul primăriei, în funcţie de evaluarea cantităţii de deşeuri estimate. În cazul excavărilor, garanţia care trebuie depusă pentru un metru cub este de 6 euro.