Castellon, oraşul dezvoltat de români
0
Modernizarea localităţii a început după sosirea imigranţilor din ţara noastră.În anii ’90, autorităţile din Castellon de la Plana au creat un plan de dezvoltare a oraşului. Era nevoie de un cartier nou şi de şosele, dar nu existau destui muncitori.
Vezi aici galerie foto cu imagini recente şi imagini din Castellonul de acum 20 de ani
„Un sat mai răsărit, înconjurat de plantaţii nesfârşite de portocali”, aşa descriu bătrânii locului vechiul Castellon. 135.000 de locuitori număra oraşul şi localităţile din jur în 1989.
În prezent, populaţia aşezării a crescut cu o treime. Potrivit ultimelor statistici, realizate în 2008, în oraşul Castellon locuiau oficial 23.421 de români.
Cei mai mulţi dintre ei au lucrat în construcţii şi au ridicat aici o universitate, cartiere noi, şosele şi o autostradă. Unii muncesc şi acum, în plină criză, la construirea unui aeroport în apropiere de oraş.
„M-am dat jos din tren într-o livadă“
Corneliu Stancu (52 de ani), din Târgovişte, se numără printre primii conaţionali care au venit la Castellon la începutul exodului românesc către Spania. În urmă cu 18 ani, el a sosit fără niciun ban în buzunar.
De atunci, se mândreşte cu faptul că firma sa a construit 11 blocuri în Castellon. „Am plecat patru prieteni din Târgovişte, în primăvara lui 1991. Ne îndreptam către Austria, dar nu am reuşit să trecem graniţa la nemţi. Nu vroiam să ne întoarcem acasă. Singura soluţie era să mergem mai departe.”
Corneliu ştia că un vecin de-al său muncea la Castellon, în Spania, dar nu ştia unde se află oraşul. Într-un final, cei patru au ajuns prin bunăvoinţa unui controlor spaniol, care i-a lăsat să călătorească în tren fără bilet. Când a coborât la Castellon, românului nu-i venea să creadă ce vede.
Castellon, 1993: case rare, blocuri puţine şi mulţi portocali
„M-am dat jos din tren şi îmi venea să mă întorc acasă. Cât vedeai cu ochii erau numai livezi de portocali. Câteva case se zăreau în depărtare. Nu era nimic ridicat, iar oraşul arăta ca un sat ceva mai mare decât cel lăsat în România”, povesteşte Corneliu.
„Nu s-a construit nimic până în 1993“
„Nu am găsit nimic de lucru în primii doi ani. Trăiam din ajutoarele statului spaniol. Între timp au mai venit români. Dormeam pe nişte saltele, într-o casă părăsită”, povesteşte Corneliu.
Abia în 1993 a reuşit să-şi găsească de lucru, în construcţii. „Eu muncisem şi acasă ca zidar. M-am angajat ca zilier. Nu ştiam pe atunci ce construim, dar acum acolo este Universitatea Jaime I”, spune românul. Piatra de temelie a fost pusă de Regele Spaniei, Juan Carlos, în 1993. Din 1998, Corneliu şi-a deschis o firmă de construcţii.
2009: sediul renovat al universităţii, înconjurat de noi cartiere
Alături de angajaţii săi, el a participat la ridicarea de noi cartiere în jurul oraşului vechi. În 1991, în oraşul Castellon de la Plana erau construite 58.769 de locuinţe, majoritatea case. Potrivit recensământul realizat 10 ani mai târziu, în Castellon erau 72.919 locuinţe, majoritatea noi, în blocuri. Numai anul trecut, în provincia Castellon au venit 8.132 de străini, dintre care 1.994 de naţionalitate română, deşi criza economică i-a determinat pe mulţi străini să plece.
Primele date oficiale
Primele date statistice legate de imigranţii din întreaga provincie Castellon datează din 1998. Printre cei 6.800 de străini erau foarte puţini români, motiv pentru care erau trecuţi la rubrica „şi alţii“. Trei ani mai târziu, în 2001, numai în oraşul Castellon, erau deja 2.693 de români.
Se încarcă comentariile...
