Anularea restricţiilor nu elimină munca la negru

O parte dintre angajatori refuză să le facă acte românilor, ca să nu plătească impozitul pe salariu. Deşi eliminarea moratoriului le permite românilor să muncească legal, o mare parte dintre ei continuă să lucreze la negru. Nu li se fac acte mai ales menajerelor.

Dacă înainte de 1 ianuarie 2009 românii care ajungeau în Spania erau consideraţi imigranţi ilegali şi pentru a lucra aveau nevoie de un permis de muncă eliberat de administraţia spaniolă, acum acest act nu mai este necesar.

Singurul document pe care trebuie să-l prezinte un român pentru a fi angajat este acela de rezident comunitar în Spania. Miguel Pajares, antropolog la Universitatea din Barcelona, a su­bliniat că la sfârşitul anului 2008, 200.000 de români lucrau la negru.

Impozit de 350 de euro lunar

Chiar dacă eliminarea moratoriului le-a oferit şansa de a lucra legal, o mare parte dintre români contină să muncească fără contract.

Impozitele pe care un patron le plăteşte pentru fiecare angajat sunt în jur de 350 de euro lunar, iar pe fondul crizei economice prin care trece ţara iberică, puţini sunt angajatorii care îşi permit să legalizeze un muncitor la negru. Cele mai afectate sunt femeile menajere.

Magdalena Stanciu, 54 de ani, originară din Ialomiţa, lucrează de patru ani şi are grijă de o familie de bătrâni în Castellon. „Am găsit de muncă foarte greu, la aproape un an după ce am sosit în Spania. De la început, spaniolii mi-au spus clar că nu-mi  fac contract, deoarece plăţile la stat sunt prea mari”, spune femeia.

Salariul Magdalenei este de 650 de euro, iar patronii săi i-au spus că, dacă vrea neapărat să lucreze legal, va rămâne cu un salariu de 400 de euro. „Nu-mi convine să muncesc pe aceşti bani şi am renunţat la contract. Cât vor trăi bătrânii, voi rămâne aici. Apoi voi pleca în ţară”, a adăugat românca.

Precum Magdalena, mii de românce care lucrează ca menajere nu au contracte.

La biroul Poliţiei pentru Străini din Castellon, doar doi români stăteau la rând să obţină certificatul de rezident comunitar. Suciu Angel Marian (24 de ani) a venit acum câteva luni în Spania, la soţia sa, Elena Roxana (23 de ani). Abia acum s-a prezentat la poliţia pentru străini din localitatea Castellon pentru a solicita certificatul de comunitar necesar pentru a putea munci.

„Sper să-mi schimb serviciul”

Soţia sa lucrează la negru într-un restaurant chinezesc şi ştie că, dacă vrea să aibă un contract legal, trebuie să schimbe patronul.

Ea speră să obţină un post de recepţioneră la un hotel şi să fie angajată cu carte de muncă. Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE) a cerut recent guvernului Spaniei să elaboreze şi să pună în aplicare un proiect eficient pentru eradicarea muncii la negru.

„Odată cu ridicarea moratoriului, toţi românii care au locuri de muncă trebuie să lucreze legal. Din nefericire, în Spania munca la negru este încă la modă, iar patronii nu vor să facă contracte, deoarece ar trebui să plătească impozite către stat. Noi am cerut autorităţilor spaniole să facă un proiect coerent de eliminare a lucrului la negru, deoarece românii care muncesc ilegal sunt lipsiţi de orice drept social, cum ar fi dreptul de a obţine ajutor de şomaj, pensie etc.”, spune Daniel Ţecu, preşedintele FADERE .