Mai bun salariul mic de afară decât cel din ţară

Costurile vieţii de zi cu zi cresc galopant în România, motiv pentru care emigranţii nu iau în considerare o eventuală revenire acasă, nici dacă li s-ar oferi salarii mari Ministerul

Costurile vieţii de zi cu zi cresc galopant în România, motiv pentru care emigranţii nu iau în considerare o eventuală revenire acasă, nici dacă li s-ar oferi salarii mari

Ministerul Muncii şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt dezamăgite de rezultatele avute de târgurile de joburi din Italia şi din Spania.

Oficialităţile române nu înţeleg de ce aceştia nu se arată interesaţi de slujbele oferite în ţară. Salariile oferite la Bursele locurilor de muncă au fost destul de atractive în domeniul construcţiilor, în medie 800 de euro pe lună.

Reporterii Adevărului au încercat să afle de ce muncitorii români, în special cei care lucrează "la negru", refuză să se întoarcă în ţară, deşi ar primi aceleaşi salarii.

Pornind de la un "coş lunar" de produse de bază, am calculat preţul acestuia în România, Italia şi Spania. Am inclus aici produse alimentare, de igienă personală, cheltuieli de chirie, de întreţinere şi de transport.

Cele două târguri ale locurilor de muncă organizate de Ministerul Muncii la Roma şi la Torino nu au convins muncitorii români să se întoarcă în ţară. Deşi comunitatea română a depăşit, în baza statisticilor Caritas, un milion de persoane prezente legal sau clandestin în Peninsulă, interesul acestora faţă de oferta guvernamentală a fost extrem de redus.

Prezenţă redusă

Astfel, la Roma, circa o mie de persoane au trecut pragul bursei locurilor de muncă, pe când la Torino abia dacă s-au strâns două sute. Unul dintre motivele dezinteresului este legat şi de modul în care sunt trataţi muncitorii.

"Chiar dacă salariile sunt mai bune ca în anii trecuţi, sunt prea mici şi nu îţi dau posibilitatea de a trăi decent în ţară", explică un alt motiv Ionel Adjudeanu, 45 de ani. Afirmaţia sintetizează poziţia majorităţii celor care preferă să muncească în Italia cu salarii medii.

De exemplu, salariile oferite unui muncitor în construcţii au variat de la 500 la 1200 euro pe lună. Acestea ar fi trebuit, în opinia Guvernului, să concureze cu salariile de pe piaţa italiană, care încep de la 1200 euro pe lună.

În condiţiile în care doreşte să economisească, dintr-un salariu italian muncitorul poate pune de-o parte chiar peste 600 de euro.

Românii din Spania, ameninţaţi cu şomajul

Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse din România, în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Ambasada României la Madrid au organizat pe teritoriul spaniol burse în Castellon şi Alcala de Henares. Românii din zonele amintite au fost informaţi cu privire la posibilităţile pe care le oferă piaţa muncii din România.

Faţă de Italia, aici interesul comunităţii româneşti a fost mai mare, dar şi în Spania muncitorii din construcţii nu s-au arătat prea încântaţi de ideea revenirii în România, chiar şi pentru salarii de 1.000 de euro. La bursa din Castellon au fost prezenţi 2.000 de români, iar la cea din Alcala de Henares, numai 700. Salariile oferite de firmele de construcţii din România au fost între 700 şi 1.200 de euro pe lună.

Majoritatea celor care au participat la acţiunea organizată de ministerul român a fost nemulţumită de salariile oferite pentru începători. "Eu muncesc în construcţii şi câştig mai mult de 1.200 de euro lunar. În România ar trebui să încep de la salariul minim pe economie şi să visez că, la un moment dat, voi ajunge să câştig din nou 1.200 de euro", se plânge şi Marian Ghiburcu, din Pucioasa, participant la bursa locurilor de muncă din Castellon.

Refuzul majorităţii muncitorilor români de a reveni pe şantierele din ţară vine în contextul în care domeniul construcţiilor traversează o perioadă de criză, iar locurile de muncă sunt tot mai rare.

Lista produselor luate în considerare

Hrană: 10 kg pâine, 5 kg carne, 5 litri lapte, 20 ouă, 1 kg brânză, 5 kg cartofi, 3 kg fructe, 4,5 kg mezeluri, 1 kg zahăr, 1,5 litri ulei de floarea soarelui, 3 kg roşii, 2 kg ceapă, 1 kg orez, 1 kg ardei gras, 2 sticle vin de masă.

Igienă personală: 1 săpun, 1 tub pastă de dinţi, 1 şampon, 6 suluri hârtie igienică, 1 detergent rufe, 1 detergent de vase.

Cazare: chirie o persoană într-o cameră plus cheltuielile de întreţinere.

Transport: un abonament mediu pe metrou sau autobuz