Ziua "porţilor deschise" înt-o tabără de ţigani

O comunitate de ţigani din Romania locuieşte de trei luni într-un fost depozit, la periferia Romei. După decizia guvernului de a trimite "decretului siguranţei" spre aprobare Parlamentului

O comunitate de ţigani din Romania locuieşte de trei luni într-un fost depozit, la periferia Romei. După decizia guvernului de a trimite "decretului siguranţei" spre aprobare Parlamentului italian, ei riscă să facă închisoare de la 4 luni la 6 ani, pentru clandestinitate.

Tocmai din acest motiv, au organizat o cină pentru sensibilizarea opiniei publice şi, eventual, a autorităţilor.

Cu sarmale şi vin românesc, atmosfera a fost întreţinută de muzicanţii din tabără, care cântă la restaurantele din Roma. Italienii din cartier, atraşi de muzică, au îndrăznit să intre pe poarta depozitului. Pe femei le cunoşteau de la cerşitul din faţa supermarketurilor, iar bărbaţii sunt solicitaţi din când în când la diferite munci în construcţii.

"I-am chemat pe italieni la noi, ca să vadă că nu suntem nici hoţi şi nici criminali. Eu am patru copii şi aş vrea să le ofer o viaţă liniştită, dar suntem prea săraci ca să ne întoarcem în România", ne-a spus Alina Constantin (31 ani) din Craiova.

Nomazi de nevoie

Timp de şase ani, ţiganii au locuit nestingheriţi pe malul râului Aniene, lângă staţia de metrou Ponte Mammolo. Din când în când, îi vizitau asistenţii sociali trimişi de Primăria din Roma, care le-au furnizat şi 20 de rulote. Linistea a luat sfârşit anul trecut, în noiembrie, după moartea Giovannei Reggiani, de care este acuzat tiganul Romulus Mailat.

Tabăra lor a fost printre primele pe lista demolărilor şi de atunci ţiganii îşi caută locul. De când se tot mută împreună, cei 30 de ţigani, majoritatea din Craiova, au format o comunitate compactă.

"Sfârşesc pe stradă copiii care nu au posibilitatea să meargă la şcoală"

La începutul anului au ocupat un bloc părăsit al Societăţii de Căi Ferate italiene, dar vecinii au anunţat autorităţile şi au fost alungaţi.

În timpul iernii, ţiganii au încercat să amenajeze o tabără, într-un parc. La scurt timp, au descoperit un depozit de materiale de construcţii abandonat. Aici şi-au împărţit încăperile şi le-au zugrăvit. În tot acest timp ei au fost ajutaţi de voluntari italieni care sunt de fapt intermediarii intre comunitate şi diferite instituţii din Roma.

Cea mai importantă "bătălie" câştigată până acum a fost înscrierea la şcoală a trei copii din tabără. "După prima noapte în <> din depozit ne-au spus că nu le venea să creadă că s-au trezit cu hainele uscate pe ei. Am vorbit cu primăria şi este posibilă amenajarea unui atelier de croitorie în depozit, dar încă nu ştim ce se va întâmpla cu noul decret", ne-a povestit Cristina Formica, unul dintre sociologii care vizitează tabăra.