Ţiganii, cazaţi „la secret“

Clădirea este foarte bine păzită de agenţii unei firme de securitate

Peste 300 de evacuaţi din taberele ilegale locuiesc într-o clădire, feriţi de ochii curioşilor. Demolările masive ale construcţiilor ilegale ridicate de români în zonele periferice ale Romei nu au dus la expulzări. Primăria le-a oferit un alt adăpost evacuaţilor.

Cu toate că orientarea politică a edililor din Primăria Romei este una de dreapta, intransigentă cu imigranţii, autorităţile locale le-au oferit ţiganilor români un adăpost confortabil, după ce i-au evacuat din barăci.
Pe via Salaria, în nordul Romei, într-o clădire dezafectată a Ministerului Economiei şi Finanţelor locuiesc circa 300 de cetăţeni români.

Ei nu plătesc chirie şi au fost cazaţi acolo de Primărie, feriţi de ochii curioşilor.

Românii sunt păziţi bine

O firmă particulară de pază a fost însărcinată cu protecţia adăpostului 24 din 24 de ore. Agenţii interzic cu desăvârşire intrarea persoanelor străine în clădire. Jurnaliştilor li se cere o autorizaţie emisă de către Primăria Municipiului V al Romei, care în cazul ziariştilor de la „Adevărul" nu a fost eliberată nici după ce au trecut mai mult de două săptămâni.

„Sunt peste două sute de români aici şi vreo sută de rromi proveniţi majoritatea din barăcile demolate în toamna trecută; sunt şi familii cu copii. Nu suntem autorizaţi să dăm alte informaţii presei", spune unul dintre cei patru gardieni de la poarta de acces în clădire.

Adăpostul este locuit de aproape 300 de cetăţeni români

De remarcat a fost atitudinea de intimidare a oamenilor din serviciul de pază, care le-au explicat celor care intrau şi ieşeau că nu au voie să discute cu presa. „Nimeni nu le interzice să iasă sau să intre; există însă un regulament intern pe care trebuie să-l respecte. Frecvent au loc altercaţii între cei care au băut un pahar în plus şi atunci suntem nevoiţi să intervenim", ne mai spune, enervat, unul dintre paznici.

„Era mai bine la barăci"

„Suntem ţinuţi aici ca la armată: intrăm şi ieşim pe semnătură, dormim în dormitoare comune cu femei şi copii împreună. Eu stau cu nevasta şi doi copii aici. Nu are nimeni voie să vină la tine: rude, prieteni. Condiţii de viaţă avem, de ce să mint: căldură, apă caldă, curăţenie şi mâncare pentru cei mai săraci, vin şi doctori care consultă copiii. Dar poliţia e tot timpul cu ochii pe noi. Nu pot să spun mai multe fiindcă mi-e teamă să nu am necazuri", spune Florin P. (38 ani), din Călăraşi.

„Era mai bine la barăci, eram mai liberi. Ei zic că fiii noştri nu aveau condiţii acolo, dar erau mai îngrijiţi şi învăţau mai bine. Aici suntem mulţi, sunt două săli mari cu multe paturi aşezate unul lângă altul şi e gălăgie. Copiii nu pot să-şi facă lecţiile liniştiţi şi nici nu pot să se odihnească", spune Maria R. (55 ani), din Beclean, judeţul Braşov.

Furturile, la ordinea zilei

Cu toate că au fost mutaţi de la periferii, ţiganii nu şi-au schimbat stilul de viaţă. Poliţia vizitează des adăpostul lor pentru a căuta lucruri furate. Mulţi dintre bărbaţii de acolo adună cupru, astfel că tomberoanele de gunoi din zonă sunt pline de material plastic folosit la învelişul cablurilor. Copiii merg la aceleaşi şcoli la care au fost înscrişi pe vremea când locuiau în tabere. Părinţii se plâng acum că trebuie să schimbe mai multe mijloace de transport pentru a-şi conduce copiii la şcoală.