Ţiganii fug din Roma, de frica primarului Alemanno

Pe fundalul campaniei ,,anti-romi", puternic susţinută de presa italiană în decursul ultimelor luni, ţiganii români au fost tot mai hărţuiţi, fiind acuzaţi pentru toate nelegiuirile

Pe fundalul campaniei ,,anti-romi", puternic susţinută de presa italiană în decursul ultimelor luni, ţiganii români au fost tot mai hărţuiţi, fiind acuzaţi pentru toate nelegiuirile comise de imigranţii din Italia. Punctul de forţă al campaniei electorale a noului primar al Romei, Gianni Alemanno, a fost promisiunea că va alunga ţiganii din Roma.

Printre ţiganii români, vestea că Alemanno va candida a provocat panică. Auziseră deja de ameninţările cu expulzarea ale candidatului lui Berlusconi şi au înţeles că instalarea sa în funcţie le pune în pericol şederea în Italia. Cu două săptămâni înainte de victoria lui Alemanno, deja zeci de ţigani îşi făceau bagajele şi se întorceau acasă.

Vasile Alin (25 ani), dintr-un sat de lângă Craiova trăia într-o tabără din zona Lunghezza (periferia de est a Romei). Într-o documentare anterioară a reporterilor noştri în respectiva tabără, ne-a spus că era sigur că va câştiga Alemanno.

La câteva zile după alegeri, el şi-a luat soţia şi fetiţa şi s-a întors în ţară. I-au urmat exemplul alte 25 de persoane din aceeaşi tabără. "Aşteptăm în România câteva luni şi, când totul se linişteşte, revenim aici, poate ne găsim de lucru în regulă, căci acasă nu avem din ce trăi", ne-a spus Vasile acum câteva luni. Frica ţiganilor a fost alimentată şi de operaţiunile de evacuare forţată, puse în practică de către poliţişti, prin incendierea taberelor fără avertisment.

În consecinţă, presiunea în crestere i-a determinat pe ţigani să se întoarcă acasă cu zecile, abandonându-şi locuinţele improvizate sub cerul liber. Taberele din zona Casilina, Lunghezza sau Ponte Milvio au rămas pustii. Până în prezent numărul ţiganilor plecaţi de la Roma este de ordinul sutelor.

"Nu toţi furăm, nu toţi omorâm!"

La Lunghezza, ţiganii au plecat în fugă, lăsând în urmă o parte din agoniseala lor. Mizireanu Dragu (50 ani), fratele unui fugar, povesteşte: ,,Le-au dat foc! Uitaţi-vă în jur, peste tot numai scrum. Nici nu au apucat să strângă toate lucrurile copiilor". Într-adevăr, tabloul este jalnic. Peste tot doar rămăşiţele arse ale corturilor şi obiectelor strânse de ţigani de-a lungul timpului.

Deşi au trecut săptămâni de la evacuarea taberelor ilegale, maldăre de gunoaie zac şi acum în locul unde era tabăra. Mizireanu ne indică locul unde era baraca fratelui său şi ne întreabă: "Cum poate să dea foc unor femei sau copii nevinovaţi? Nu toţi furăm, nu toţi omorâm! Vrem să muncim, să fim în rând cu lumea, dar ei nu ne vor."

Mizireanu munceşte în construcţii la negru şi stă cu chirie împreună cu soţia sa într-un apartament în Roma. Deşi nu e de acord cu infracţiunile comise de ţigani, el a criticat dur politica noului primar, susţinând că "încalcă drepturile omului".

Criza ţiganilor din Italia a declanşat multe controverse la nivel internaţional, guvernul italian fiind criticat în termeni duri de către Uniunea Europeană pentru eşecul înregistrat în politica de integrare a ţiganilor.

De curând, raportul întocmit de Amnesty International pe 2008 a declarat Italia ca fiind ,,ţară periculoasă" pentru imigranţi. Sunt "note" proaste acordate unei politici falimentare de integrare socială, care evidenţiază neputinţa guvernului italian de a gestiona fenomenul imigraţional.

Protest tăcut

70 de reprezentanţi ai unor organizaţii de rromi au organizat ieri, la Bucureşti, un marş al tăcerii în faţa ambasadei Italiei, ca protest faţă de manifestările rasiste de la Roma. Protestatarii au cerut celor două ţări să colaboreze pentru stoparea violenţelor.