„România nu este aşa cum o prezintă ziarele”

Cunoscutul poet şi critic literar Vito Riviello este un admirator al culturii româneşti. Artistul, ajuns la 75 de ani, a vizitat prima dată Bucureştiul în anii ‘60, când comunismul

Cunoscutul poet şi critic literar Vito Riviello este un admirator al culturii româneşti.

Artistul, ajuns la 75 de ani, a vizitat prima dată Bucureştiul în anii ‘60, când comunismul atrăgea ca un magnet artişti, poeţi şi filosofi internaţionali.

Alături de alţi intelectuali din Peninsulă, Riviello a luat apărarea comunităţii româneşti din Italia, devenită în ultimii ani principal subiect de dispută între politicieni. Legile cu referire la imigranţii români şi comentarii acuzatoare din presă i-au lăsat un gust amar poetului, care a cunoscut o alt­fel de Românie.

„Această ţară şi cultura ei nu pot fi trecute cu vederea doar pentru că există câteva persoane care comit infracţiuni.” Prima excursie în România a întreprins-o în 1964, la Bucureşti, unde a fost impresionat de ştrandul din mijlocul oraşului. Cu toate că se aflau în plin comunism, tinerii pe care i-a întâlnit erau „veseli şi inteligenţi”.

„Nu se poate ca lucrurile să stea altfel în prezent şi ca noile generaţii care vin în Italia să fie descrise ca hoarde de delincvenţi”, spune poetul. În ciuda vârstei înaintate, Riviello are amintiri clare despre Timişoara şi Sibiu, dar mai ales despre cremele Gerovital care, sub pretextul efectelor miraculoase împotriva îmbătrânirii, se vindeau doar „prin cunoştinţe”.

O explicaţie pe care şi-o dă Riviello despre dimensiunea pe care a luat-o în presa italiană situaţia românilor din Peninsulă este că actualii politicieni nu cunosc principiile de bază ale profesiei lor. „Tuturor le-ar trebui o recapitulare sau o primă lectură a «Republicii» lui Socrate”. Tot el crede că toate ţările europene ar trebui să se implice mai mult în proiectele culturale care favorizează crearea unei identităţi europene. „Şi când vorbesc de cultură, nu mă refer numai la artă, ci şi la o farfurie de sarmale dată la schimb cu una de paste”, ne-a spus Riviello.

Prieten cu Dinu Adameşteanu

De la începutul anilor ’70, Riviello nu s-a mai întors în România, fiind ocupat cu agitaţiile studenţeşti izbucnite în celebrul 1968. A păstrat însă legătura cu artiştii din generaţia lui. Unul dintre ei este arheologul român stabilit la Potenza (sudul Italiei), oraşul natal al lui Vito Riviello. Poetul îşi aminteşte că Adameşteanu, arheolog de renume mondial, „era un om introvertit, dar energic“.

Îndrăgostit de Est

Născut la Potenza în 1933, Vito Riviello trăieşte de peste 30 de ani la Roma. Atras de poveştile oamenilor obişnuiţi, a fost dintotdeauna fascinat de istoria Europei de Est. În volumul de poezii „E’ arrivato il giorno della prassi” („A sosit ziua profesiei“), Riviello consideră ca a atins maturitatea creativă, ca sumă a tuturor experienţelor interumane trăite de el în această existenţă. Activitatea lui Vito Riviello s-a extins de-a lungul anilor spre scenografie.  A lucrat la numeroase filme produse de celebrele studiori Cinecittà de la Roma. Unul dintre acestea este „Odore di pioggia” („Miros de ploaie“), în 1989, de Nico Cirasola.

Eu i-am cunoscut pe ţigani mândri de şatrele şi de etnia lor, cu o identitate proprie

Vito Riviello, poet şi dramaturg italian