Revista presei italiene

Astăzi, primele pagini ale ziarelor italiene sunt împărţite între economie şi politică. În plan economic, Bankitalia (Banca Naţională a Italiei) anunţă, prin vocea guvernatorului Draghi,

Astăzi, primele pagini ale ziarelor italiene sunt împărţite între economie şi politică. În plan economic, Bankitalia (Banca Naţională a Italiei) anunţă, prin vocea guvernatorului Draghi, că Italia stă pe loc. În plan politic, întâlnirea lui Berlusconi cu preşedintele Comisiei Europene, Barroso, şi scandalul provocat de arestarea preşedintelui Regiunii Abruzzo, Ottaviano Del Turco, acuzat că ar fi luat mită şase milioane de euro. Şi astăzi, amprentarea minorilor de etnie rromă ocupă un spaţiu amplu în ziare.

"Italia stă pe loc", titrează "La Repubblica", citând buletinul informativ al Bankitalia, prezentat de guvernatorul băncii, Mario Draghi. Fraze seci şi scurte descriu un tablou apocaliptic al economiei italiene: Economia este plată. Consumul stagnează. Investiţiile sunt oprite. Producţia industrială este în scădere. Competitivitatea este în declin. Profitul firmelor se diminuează. Puterea de cumpărare a familiilor este erodată de creşterea preţurilor. Cotodianul remarcă pesimismul buletinului informativ al băncii, afirmând că este pentru prima dată când dintr-un document eminamente tehnic ies la iveală astfel de fraze.

"Mită mai mare, pentru a-i cumpăra case", scrie "Corrire della Sera", referitor la arestarea preşedintelui Regiunii Abruzzo. Elementul cheie în acest scandal politic este Vincenzo Angelini, poreclit şi "Regele clinicilor din Abruzzo". Angelini, pus la colţ de controalele gărzii financiare, a făcut o serie de declaraţii care au dus la arestarea sefului Regiunii. Despre cum dădea mita preşedintelui Del Turco, Angelini spune: "Mergeam la el acasă cu un săculeţ plin cu bani, intram într-o debara şi ieşeam cu sacul plin cu mere". Angelini afirmă că a dat de 19 ori, sume între 100 şi 750 de mii de euro.

"Decretul siguranţei publice a trecut de deputaţi", relatează "Il Giorno" despre ziua politică de ieri. Decretul propus de ministrul de Interne Maroni a primit 322 de voturi favorabile şi a fost votat în bloc, fără a fi discutate cele peste 1.200 de amendamente propuse de opoziţie. Voturile contrare au fost 267, în timp ce opt deputaţi s-au abţinut. Discutarea pe capitole îi va reveni Senatului.

Legat de decretul siguranţei, "Il Messaggero" preia declaraţia preşedintelui Casini (UDC), care ar vrea ca şi copii italieni să fie amprentaţi. În aceaşi cotidian, întâlnirea dintre Berlusconi şi preşedintele CE, Barroso. Premierul italian a afirmat că amprentarea minorilor ţigani are doar scopul de a-i trimite la şcoală. Barroso i-a cerut primului ministru să nu ia măsuri imediate, până când măsura nu va fi luată în dicuţie şi de Comisie.

"Din 2010, toţi italienii vor fi amprentaţi", scrie "La Stampa". Aprobarea decretului siguranţei publice este interpretată de cotidianul torinez într-o manieră diversă, accentul fiind pus pe faptul că pătrăţelul de pe cartea de identitate italiană - care ar trebui să conţină amprenta - nu va mai rămâne gol. Până acum, această rubrică nu era folosită, deşi exista pe actul de identitate.