Pensionar în România, 270 de euro, pensionar în Italia, 1.500 de euro

În România, conform ultimelor date statistice existã peste cinci milioane de pensionari. Dintre aceştia, în Bucureşti, există 507.000, cu o pensie medie de 461 de lei, potrivit Casei de Pensii

În România, conform ultimelor date statistice existã peste cinci milioane de pensionari. Dintre aceştia, în Bucureşti, există 507.000, cu o pensie medie de 461 de lei, potrivit Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti.

Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bãrbaţi, iar numãrul de ani minim de cotizare la stat, atât pentru femei, cât şi pentru bãrbaţi, este de 15 ani.

În majoritatea ţãrilor din UE, pensionarii au venituri mult mai mari decât cei din România. Pentru a ne face o idee despre nivelul de trai al pensionarilor din UE comparativ cu cei din România, am stat de vorbã cu Ion Gheorghe, din Bucureşti şi cu Nicola Bencardino, din Salerno, Italia.

O pensie medie, dupã 39 de ani de muncã

Ion Gheorghe, în vârstã de 69 de ani, din Bucureşti, este reprezentant al clasei de mijloc a pensionarilor. El primeşte 1.080 de lei pe lunã, iar dupã spusele sale: “Este o pensie medie în comparaţie cu ceilalţi pensionari”.

Bãtrânul povesteşte: “Am ieşit la pensie la cerere, la 56 de ani, din motive de sãnãtate. Atunci trebuia sã ai minimum 30 de ani vechime ca sã iesi la pensie, iau eu am ieşit dupa 39 de ani de muncã.”

Gheorghe îşi aminteşte cã primul sãu loc de muncã a fost la Electroaparataj. Electroaparataj este principalul producator român de aparataj industrial de joasã tensiune şi pentru instalaţii, precum şi un important furnizor de piese şi subansamble pentru industria auto.

“Acolo am lucrat timp de 24 de ani, de când am terminat şcoala profesionalã. La început, am fost  lãcãtuş montator, pe urma şef de echipã, iar ultima funcţie a fost de maistru. Atunci aveam 150 de oameni în subordine.”

“Puteam sã câştig mult sau puţin”

Ca maistru, bãtrânul muncea 40 de ore pe sãptãmânã şi avea un salariu mediu. Dupã ce şi-a schimbat locul de muncã şi s-a angajat şef de echipã pe şantier, salariul sãu s-a schimbat.

Astfe, Ion Gheorghe povesteşte cã presta servicii de muncã în acord şi câştiga în funcţie de producţia realizatã. Atunci salariul sau “era de 4.500 de lei, echivalentul a 4.500 de lei astãzi”, spune românul.

În prezent, venitul familiei sale este de 1.700 de lei. Din banii aceştia 300 de lei costã întreţinerea, 50 de lei, telefonul, 50 de lei, lumina, iar 220 de lei - cei mai mulţi bani se duc pe medicamente în condiţiile în care acestea sunt pe jumãtate compensate.
În ceea ce priveşte concediul, bãtrânul primeşte un bilet de tratament de la medicul de familie în funcţie de boala sa.

“Eu am dreptul la 18 zile de tratament anual. Plãtesc doar jumãtate din pensia mea şi beneficiez de tratament, cazare şi mâncare. Transportul trebuie sã mi-l plãtesc singur”.

Ca orice alt pensionar din România, Gheorghe, beneficiazã de şase cãlãtorii cu trenul cu reducere de 50%, gratuitate pe mijloacele de transport în comun şi reduceri la medicamente.

În Italia, în schimb…

Nicola Bencardino are 67 de ani şi este fost şef de echipă la Enel Italia. A lucrat puţin peste 30 de ani la compania de electricitate şi are o pensie de 1.500 de euro: „Pensia este bunicică, pentru că am lucrat la stat. Am însă trei băieţi şi nu îi pot ajuta atât de mult cât aş vrea doar din pensie. Nu este însă o pensie extraordinară, pentru că toate sunt scumpe, mai ales curentul şi cheltuielile”.

Începând din 2008, în urma reformei pensiilor a noului Guvern Berlusconi, cerinţele pentru a ieşi la pensie sunt fie ca bărbatul să aibă 65 de ani şi femeile 60, fie trebuie să fi aibă 40 de ani minimum de cotizare, indiferent de vârstă.

Pot ieşi, de asemenea, la pensie cei care au 60 de ani  şi 35 de ani de cotizare sau femeile care au 57 de ani şi 35 de ani de cotizare. Ioana Duda