Munca la negru micşorează pensia

Mulţi dintre tinerii români care lucrează în construcţii acceptă ca doar jumătate din salariu să fie trecut în acte Imigranţii din construcţii reprezintă în continuare

Mulţi dintre tinerii români care lucrează în construcţii acceptă ca doar jumătate din salariu să fie trecut în acte

Imigranţii din construcţii reprezintă în continuare "combustibilul" care alimentează motorul economiei italiene, dar nu toţi îşi cunosc drepturile.

În Italia, fiecare al şaselea contract de muncă pentru străini este făcut unui român. În 2006 s-au înregistrat 200.000 de noi muncitori români. Dintre aceştia, 70.000 au fost angajaţi în construcţii, precizează studiul "Caritas" cu titlul "România. Imigraţie şi muncă în Italia".

Din cei 40.000 de muncitori în constucţii din zona Milano, 5.000 sunt români. Despre constructorii români sindicaliştii italieni spun că au salvat Italia de la recesiune.

Economia subterană

Marian Căsuţă este, din 2005, sindicalist CGIL (Confederazione Generale Italiana del Lavoro), cea mai importantă organizaţie care apără drepturile muncitorilor în Italia. Prin natura muncii şi poziţia sa în structura organizaţiei, el cunoaşte în detaliu situaţia actuală de pe şantierele italiene.

"Multe dintre probleme pleacă de la legislaţia italiană, care permite subcontractarea unei lucrări. Aceasta ajunge, de exemplu, la un patron român, care o execută la un preţ mai mic şi, în consecinţă, plăteşte muncitorii cu mai puţin", explică Marian Căsuţă parcursul unei lucrări.

"Românii vin la sindicat, cel mai des, pentru plata salarială necorespunzătoare. Ei îşi iau salariile, dar uneori doar o anumită parte din câştig este trecută în acte. Restul salariului îl iau la negru", clarifică în continuare sindicalistul.

Despre tinerii care vin să muncească în Italia cu gândul de a se întoarce repede acasă cu bani, Căsuţă afirmă: "Unii tineri sunt mulţumiţi, pentru că ei nu se gândesc la pensie, sunt interesaţi doar de ce au în buzunar şi de aceea acceptă să fie plătiţi cu 1.600 de euro, din care doar jumătate sunt declaraţi."

Italienii sunt mai agresivi

Muncitorii autohtoni au fost duşi pe şantiere de tineri, li s-a explicat în familie că nu trebuie să accepte orice condiţii de muncă, de salarizare şi îşi cer drepturile cu fluturaşul de salariu în mână.

Acum, treptat, şi conaţionalii noştri devin mai conştienţi de drepturile lor, iar cu ajutorul sindicaliştilor români fenomenul muncii la negru începe să fie combătut.

"Unii români au devenit alţi oameni, adică au înţeles cum trebuie să trăiască aici şi ştiu să-şi ceară drepturile, contactează sindicatul, avocatul, dar uneori vin cam târziu, după doi, trei ani de când au început lucrul, timp în care li s-au plătit mereu puţine taxe", conchide Căsuţă.

Chiar şi după atâţia ani, în fiecare lună mă confrunt cu cel puţin 100 de români care au probleme la locul de muncă
Marian Căsuţă, sindicalist din Milano