Masa de Paşte în Italia cu bucatele aduse din România

Mitul „sărbătorilor de acasă” se dovedeşte indestructibil pentru românii plecaţi peste hotare. La mii de kilometri de cei dragi, conaţionalii noştri încearcă să recreeze atomosfera pe care au lăsat-o acasă. Uneori cu eforturi considerabile.

La periferia est a oraşului Milano se află Carugate, un oraş cu aproape 14.000 de suflete, unde un cartier este poreclit „Micul Bucureşti”. Chiar primarul oraşului, Umberto Gravina, este de acord cu porecla datorată masivei prezenţe româneşti. Contrar altor politicieni din Peninsulă consideră că românii sunt un aspect pozitiv din viaţa urbei pe care o conduce.

„Inima” românească a oraşului este în via Tremolada, unde locuiesc peste 300 de români. Reporterii "Adevărul" au mers să vadă cum s-au pregătit românii din Milano pentru Sărbătorile de Paşte.

Trei opţiuni

În  acest an, opţiunile s-au demonstrat a fi trei, dat fiind că Paştele ortodox a urmat la distanţă de o săptămână Paştelui catolic.

Ioan Săvoiu, administarorul complexului locuit de români ne explică: „O parte au plecat acasă două săptămâni, profitând şi de Paştele catolic şi de cel ortodox, unii au rămas să pună banii la ciorap, dar mulţi au plecat în ţară pentru Paştele catolic şi s-au întors pentru cel ortodox”.

Cea din urmă variantă ne este confirmată de către Iulian Nae (28 ani) din Titu (judeţul Dâmboviţa): „Am fost acasă la socri pentru că am avut liber de Paştele catolic, am încărcat maşina cu bunătăţi şi ne-am întors pentru Paştele nostru în Italia”. Iulian recunoaşte, alături de soţia lui, Delia (31 ani) că efortul a meritat.

„Mie mi se umple inima de bucurie numai când îl văd pe băiatul nostru, Alessio (2 ani şi 7 luni, n.r.), cu câtă bucurie ciocneşte ouăle roşii”, ne mărturiseşte Delia. „O să avem grijă să-l învăţăm tradiţiile noastre”, completează ea.

Cu cozonacii la biserică

Sărbătoare şi pe masa Violetei Săcăluş (40 ani) din Motru, stabilită tot ăn „Micul Bucureşti”. Cozonacii umpluţi cu toate mirodeniile, pasca, vinul de casă şi ţuica româneacă sunt „piesele de rezistenţă” pentru oaspeţi. „Ştiu că în România e normal să le ai pe masă, dar pentru noi e mai greu pentru că oricât încerci să faci un cozonac aici, tot nu iese ca acasă”, spunea ea.

Părerea Violetei nu este împărtăşită şi de Elena Anastasiu (58 ani) din Piatra Neamţ, stabilită la Milano: „Cozonacii îi fac aproape în fiecare an în Italia şi dacă te adaptezi puţin la ingrediente ies bine”. Elena ne spune că în fiecare an ia câte doi cozonaci şi-i duce după Înviere la biserică „pentru că nu toţi românii pot să-i facă şi se bucură şi numai dacă gustă puţin”.

Banii nu pot cumpăra tot

 Pentru cei care nu au avut posibilitatea să plece soluţia a fost schimbul de pachete. Viorel Ghineţ (32 ani), din Gura Humorului (judeţul Suceava), stabilit la Roma, ne povesteşte cum a umplut el masa de Sărbători: „Împreună cu prietena mea am făcut două pachete cu cadouri, unul pentru părinţii mei şi unul pentru ai ei.”

Viorel ne spune că a cheltuit în jur de 300 de euro pe dulciuri tradiţionale italiene, cafea, ulei de măsline şi câteva electrocanice mici. „Înapoi am primit tot ceea ce nu poţi cumpăra cu bani: cozonacii mamei, câteva ouă încondeiate şi drobul de miel al soacră-mii”, recunoaşte el.