Big Brother cu tineri italieni şi ţigani români

Big Brother cu tineri italieni şi ţigani români

Cei 13 au locuit în aceeaşi casă o săptămână, fiind protagoniştii unui documentar despre integrare.Şapte liceeni italieni şi şase rromi dintr-o tabără ilegală din Torino au locuit şapte zile sub acelaşi acoperiş. Organizatorii spun că nu au fost probleme de convieţuire.

Participanţii la proiect, cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, care au locuit într-o vilă din localitatea Rocchetta Ligure, în nordul Italiei, aparţin unor lumi extrem de diferite, dar aceasta nu a cauzat o convieţuire dificilă.

„Italienii au mai avut experienţe în domeniul drepturilor omului sau al imigraţiei”, a explicat Elena Rozzi, şeful proiectului.

Fiind persoane cu un nivel social ridicat, ei s-au împrietenit imediat cu românii proveniţi din medii mult mai sărace şi problematice. „La început, toţi se bazau pe puţinele lucruri pe care le ştiau despre ceilalţi”, a spus Enrico Gentina, care s-a ocupat de piesa de teatru realizată de tineri.

Sarmalele, apreciate de italieni

Italienii se întrebau dacă ţiganii ştiu ce înseamnă convieţuirea departe de barăci, iar rromii credeau despre italieni că sunt doar o mână de fandosiţi rasişti”. În scurt timp, însă, s-a creat un grup foarte unit. Camerele erau împărţite între fete şi băieţi.

Locurile comune, baia şi bucătăria, erau îngrijite de toţi, indiferent de naţionalitate. Cafeaua, turcească pentru români şi espresso pentru italieni, a fost singura asupra căreia nu s-a făcut un compromis.

Sarmalele au devenit mâncarea preferată a italienilor, bucătăreasa grupului fiind mama unuia dintre români. Pe blogurile participanţilor italieni la proiect se găsesc acum videoclipuri cu manele, în amintirea zilelor petrecute cu românii.

Şi-au mărturisit reciproc insultele

Ţiganii i-au convins uşor pe italieni să danseze ca ei

În timpul vacanţei la vila din Rocchetta Ligure, participanţii au realizat un spectacol teatral şi au fost protagoniştii unui documentar despre integrare. Enrico Gentina a povestit: „Erau liberi să aleagă pentru spectacol orice subiect. Am fost surprins când au ales să se destăinuiască unii altora”.

Nu au lipsit momentele de tensiune, când tinerii şi-au mărturisit insultele şi prejudecăţile reciproce. Italiencele frivole şi românii care fură munca altora erau stereotipurile cele mai puternice.

„După ce s-au descărcat”, a spus Enrico Gentina, „s-au apropiat şi mai mult unii de alţii”. Românii s-au deschis foarte mult şi le-au povestit italienilor despre suferinţele din primele luni ca imigranţi, iar italienii au recunoscut cât e de greu să treacă peste influenţa anumitor politicieni care tratează străinii ca pe delincvenţi.

A fost o experienţă extrem de interesantă, iar la sfârşit toţi plângeau, pentru că nu mai voiau să se despartă.

Elena Rozzi
şef de proiect