Apelativul „român”, folosit ca insultă

Acest lucru a fost scos la iveală în urma unui studiu sociologic. Potrivit sociologilor, copiii emigranţilor se integrează mai greu la şcoală şi deseori sunt priviţi cu răceală de către colegii lor italieni.

Un grup de sociologi italieni au realizat, timp de mai multe săptămâni, un studiu în şcolile din Torino, intitulat „Adolescenţii emigranţi, între integrare, diferenţe şi opoziţie”.

Studiul a fost realizat la iniţiativa Asociaţiei „Oltre il razzismo” (n.r. - Dincolo de rasism) din Torino, sub îndrumarea sociologului Francesco Ciafaloni, iar autorii au prezentat, săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, primele concluzii.

Persoanele implicate în această cercetare au fost adolescenţii care frecventează diferite licee din oraş sau tinerii care frecventează cursurile de formare profesională, străini şi italieni.

Din discuţiile avute cu studenţii a reieşit că stereotipurile în rândul tinerilor sunt foarte puternice.

„Italienii îi văd pe români ca pe cei care fură şi ucid sau pe marocani ca pe distribuitorii de droguri. Chiar şi apelativul «român» este folosit în situaţii ironice sau jignitoare. Elevii italieni spun că pentru ei folosirea termenului de «român» este normală, pe când elevii români îl percep ca pe o jignire. În plus, pentru românii prezenţi în Italia de mulţi ani este o povară faptul că se simt «străini» atât în ţara de origine, cât şi în ţara în care trăiesc acum”, a explicat una dintre autoarele studiului.

„Există în interiorul fiecărei clase situaţia în care elevii români stau separaţi de colegii lor italieni, marocani sau sud-americani. Nu sunt duşmani, dar nu sunt nici prieteni”, a adăugat aceasta. O altă concluzie a studiului este aceea că adolescenţii emigranţi sunt mai maturi decât colegii lor, tocmai datorită experienţei migraţiei.

Neacordarea cetăţeniei, un dezavantaj

„Bazele viitorului ar trebui construite chiar acum. Una dintre legile necesare este cea a acordării cetăţeniei copiilor născuţi în Italia. Acest lucru ar fi pentru ei un semnal puternic de integrare”, spune sociologul Francesco Ciafaloni. „Italia este pentru copiii aceştia ca o mamă vitregă.

Ei s-au născut aici, dar nu sunt primiţi cu braţele deschise. Această respingere din partea «mamei vitrege» ascunde multă frustrare”, a comentat rezultatele studiului şi Ilda Curti, funcţionarul primăriei pe probleme de integrare.

Cei 200.000 de copii născuţi în Italia din părinţi străini nu au primit cetăţenie italiană la naştere, iar celor care sunt extracomunitari le expiră permisul de şedere, riscând să fie trimişi într-o ţară pe care nu au cunoscut-o niciodată.

Dacă tânărul nu are un contract de muncă, este obligat să obţină un permis pentru studiile universitare sau să aştepte 10 ani pentru a cere cetăţenia italiană.

Rasismul, o problemă în Italia

“Nicio îmbunătăţire în legătură cu discriminarea în Italia” este concluzia raportului pe anul 2007 al European Network Against Racism (ENAR). Unul dintre cele mai grave aspecte imputate Italiei este percepţia negativă a presei vizavi de emigraţie.