Ambasadorul român în Italia, invitat să dezbată "Criza rromilor" la Rai Uno

Răzvan Victor Rusu, Amasadorul Român în Italia a fost invitat luni seara în cadrul talk-show-ului "Porta a Porta" condus de Bruno Vespa şi transmis de primul program al televiziunii

Răzvan Victor Rusu, Amasadorul Român în Italia a fost invitat luni seara în cadrul talk-show-ului "Porta a Porta" condus de Bruno Vespa şi transmis de primul program al televiziunii naţionale italiane, Rai Uno. Alături de ministrul italian de Interne, Roberto Maroni şi de alţi doi jurnalişti, ambasadorul român a fost solicitat să expună poziţia României în ceea ce priveşte "criza rromilor" din Peninsulă.

Emisiunea a debutat cu un reportaj într-o tabără de ţigani care a apărut de câteva zile la periferia Romei. Realizatorul emisiunii, însoţit de poliţie şi primarul capitalei, Gianni Alemanno, a intervievat patru familii de ţigani refugiate la Roma, după ce au fost izgonite din Napoli.

Imaginile au dat prilejul ministrului Maroni să justifice dorinţa sa de a expulza cetăţenii europeni care nu demonstrează un venit minim lunar.

Ambasadorul român a intervenit puţin pe durata transmisiunii şi doar în limba engleză. Rusu a ţinut să precizeze că majoritatea cazurilor de ilegalitate au survenit înainte de intrarea României în UE. "Este greu să declari clandestină o persoană după numai 90 de zile, în condiţiile în care o carte de identitate se obţine în zece, unsprezece luni, din cauza birocraţiei" a subliniat Răzvan Victor Rusu.

Legea aplicată cu bun-simţ

În ceea ce priveşte birocraţia, a fost interpelat ministrul Maroni, care a recunoscut că este o problemă complexă "şi tocmai din acest motiv am solicitat ajutorul guvernului român. Este şi în interesul comunităţii româneşti din Italia să coopereze.

Vom susţine aplicarea fermă a legilor, dar situaţiile de ambiguitate vor fi rezolvate cu bun simţ", a adăugat Maroni. Directorul ziarului "Liberazione", Piero Sansonetti, unul dintre invitaţii în platou, a încercat să atragă atenţia că adevărata "criză infracţională" nu trebuie asociată cu prezenţa rromilor şi a românilor în Italia, ci sunt necesare măsuri care să stopeze originile criminalităţii.

Jurnalistul a dat ca exemplu cartierele din Napoli, de unde au pornit grupurile de italieni care au asaltat taberele de ţigani cu cocktailuri Molotov şi străzile din Palermo, unde oamenii sunt seceraţi de gloanţele mafiei în plină zi.

Statisticile din reportaje, parţial prezentate

Cel de-al doilea reportaj din cadrul emisiunii a prezentat indignarea napoletanilor împotriva ţiganilor; în reportaj au fost inserate statisticile, pe regiuni, ale prezenţei rromilor în Italia. Realizatorul vorbea de un total de aproximativ 200.000 de rromi originari din toată zona balcanică.

În reportaj însă, nu s-a specificat contexul european, în condiţiile în care din 12 milioane de rromi, două milioane se află numai în România. Conform unei statistici realizate de Eurostat şi preluată de "Opera Nomadi", Italia se află pe locul al paisprezecelea printre ţările europene în ceea ce priveşte găzduirea rromilor. În plus, Institutul Naţional de Statistică anunţă că mai mult de jumătate din rromi au cetăţenie italiană, ceea ce periclitează visul expulzărilor al ministrului Maroni.

Ambasadorul român a precizat că problema rromilor este un subiect delicat, care priveşte toate statele europene şi "care nu trebuie să umbrească relaţiile comerciale româno-italiene, care au ajuns la o valoare a investiţiilor bilaterale de 12 milioane de euro."

Rusu: "Deţinuţii au dreptul să aleagă ţara unde să ispăşească pedeapsa"

Înainte de finalul emisiunii, ambasadorul român a primit două întrebări - fulger, sub presiunea timpului. Bruno Vespa a vrut să ştie dacă România este de acord cu expulzarea românilor care, după trei luni, nu pot dovedi un venit lunar. Răzvan Victor Rusu a precizat că orice decizie luată de Italia va fi respectată de guvernul de la Bucureşti, "dar să avem grijă ca pedeapsa să fie individuală şi nu colectivă".

Ambasadorului i-a fost cerută părerea şi privitor la locul unde deţinuţii români să-şi ispăşească pedeapsa, avansându-se ideea ca aceştia să fie transferaţi în România. Rusu susţine că normele care reglementează drepturile internaţionale ale deţinuţilor prevăd că aceştia pot opta pentru ţara unde să îşi ispăşească pedeapsa.