„Bursa“ locurilor de muncă la negru

Cele mai mari şanse de a fi recrutaţi le au cei care ajung primii la maşina angajatorului

Imigranţii rămaşi fără serviciu încearcă să găsească de lucru cu ajutorul intermediarilor ilegali. Şomerii români, rămaşi fără niciun ban în plină iarnă, sunt dispuşi să apeleze la orice modalitate de a face rost de un job chiar şi prost plătit. 

Animaţia matinală de pe una dintre străzile periferice ale Romei, Via Tor di Quinto, nu se datorează sărbătorilor de iarnă, ci unui motiv mult mai pragmatic.

Zeci de imigranţi, printre care şi mulţi români, îşi caută cu disperare un loc de muncă. De la primele ore ale dimineţii, aceştia sunt prezenţi pe stradă, unde se supun unei riguroase trieri executate de diverşi „caporali", care îi repartizează solicitanţilor.

„Caporalul"este intermediarul, de regulă italian, care face rost de forţă de muncă la cererea a diverşi patroni. El câştigă jumătate din salariul celui căruia îi găseşte de lucru. Patronii preferă muncitori cu ziua şi sunt puţini cei care obţin un serviciu pe o perioadă mai lungă de timp.

Trierea muncitorilor se face în funcţie de capacitatea lor de muncă. Nu cercetează nimeni identitatea solicitanţilor şi nici nu le cere actele de şedere legală în Italia. Rareori vreun patron face o alegere în funcţie de pregătirea profesională a solicitanţilor.

Angajarea se face pentru o perioadă scurtă de timp, exclusiv pentru munci grele. După ce muncitorii sunt puşi la treabă, patronii le văd performanţele şi, în funcţie de acestea, decid dacă îi mai cheamă şi altă dată.

Angajatorii fentează autorităţile

Pe strada Tor di Quinto, vin zilnic între 40 şi 50 de persoane, majoritatea fără documente legale de şedere pe teritoriul Peninsulei. Printre ei, sunt şi rezidenţi legali care, din cauza crizei economice sau a bolilor, şi-au pierdut locul de muncă.

Daniel Stoica, originar din Arad, s-a stabilit cu familia în Italia din 1999. De meserie şofer, el a lucrat cu contract de muncă la o firmă. Recent, bărbatul a fost nevoit să se interneze în spital pentru o operaţie urgentă. După ce s-a întors la muncă, el a constatat că patronul nu i-a reînnoit contractul de muncă şi a preferat să angajeze un alt şofer.

Autorităţile cunosc locurile unde se organizează „burse" ale locurilor de muncă ilegale, dar nu iau nicio măsură. La Milano, românii au ca loc de întâlnirea sediul Asociaţiei „San Fracesco per i Poveri", iar la Torino, cel al Grupului Sermig.

Locuri de recrutare

În fiecare oraş italian, unde comunitatea românească este numeroasă, există un loc de recrutare a zilierilor. De cele mai multe ori, acesta se află în faţa instituţiilor de protecţie socială sau a asociaţiilor de caritate.