Cum ar răspunde Iranul unui atac al Israelului?

Iranul a arătat clar că, dacă este atacat, fie de Israel, fie de SUA, va răspunde în acelaşi fel.

Cât de grave ar putea fi potenţialele consecinţe? „Capacitatea Iranului de a răspunde direct împotriva Israelului este limitată", spune Mark Fitzpatrick, director al Programului de Neproliferare şi Dezamare de la Institutul Internaţional de Studii Strategice din Londra, citat de BBC.

„Forţele aeriene ale Iranului sunt depăşite. Are un număr limitat de rachete balistice care ar putea lovi Israelul", afirmă el.

Potrivit lui Mark Fitzpatrick, arsenalul de rachete al Iranului include „o versiune modificată a rachetei Shahab-3, Ghadr-1, care are o rază de 1.600 de km, dar Iranul are numai şase lansatoare pentru acest tip de rachetă.

Noua rachetă a Iranului, Sajjil-2, cu combustibil solid, ar putea şi ea atinge Israelul, dar nu este complet operaţională încă", spune Fitzpatrick.
Dar experţii spun că aceste tipuri de rachete nu au precizie suficient de mare pentru a avea un efect împotriva ţintelor militare, dacă sunt înarmate cu arme convenţionale. De asemenea, ele nu sunt nici un mod eficient de a arunca bombe chimice sau biologice, iar Iranul nu are arme nucleare.

Acelaşi expert crede că este mai probabil ca Iranul să răspundă „asimetric şi prin reprezentanţi" la un atac al Israelului. Aliatul Iranului, grupul islamist şiit Hezbollah, are peste 10.000 de lansatoare de rachete în sudul Libanului, multe dintre ele furnizate de Iran. Acestea pot lovi Israelul.

De asemenea, grupul palestinian Hamas, care controlează Fâşia Gaza, ar putea ataca Israelul cu rachete cu rază scurtă. Marele pericol este un conflict mai extins fie între Israel şi Hezbollah, fie între Israel şi Hamas.
În condiţiile instabilităţii din Orientul Mijlociu, datorită crizei din Siria, există un risc real ca un atac israelian să declanşeze o conflagraţie mult mai largă.

Legea internaţională

Un astfel de atac al Israelului ar fi ilegal. Mary Ellen O'Connell, profesor de drept internaţional la Universitatea Notre Dame, spune că, pentru a fi legal, este nevoie de autorizarea Consiliului de Securitate al ONU, deoarece Iranul nu a lansat un atac armat împotriva Israelului SAU a SUA".

Carta ONU arată clar că folosirea forţei este interzisă, cu excepţia cazurilor în care un stat acţionează în legitimă apărare la un atac armat sau are aprobarea Consiliului de Securitate.

Israelul ar pretinde că acţionează pentru a preveni un viitor atac nuclear din partea Iranului.
„Există o dezbatere aprinsă printre specialiştii în drept internaţional privind condiţiile în care un stat poate răspunde unui atac armat şi dacă acest atac trebuie să fie în derulare sau numai iminent. Practic, nu există susţinere pentru ideea că este legal un atac de preîntâmpinare a unui viitor artac ipotetic", afirmă O'Connell.

Totuşi, în situaţii în care interese vitale sunt în joc, ţările acţionează aşa cum consideră că este mai bine pentru interesele lor. De exemplu, NATO a atacat Serbia şi forţele sârbe din Kosovo, iar SUA a atacat Irakul fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU.

Factorul intern

Trita Parsi, autorul cărţii „A Single Roll of the Dice - Obama's Diplomacy With Iran" („O singură aruncare de zar - Diplomaţia lui Obama privind Iranul") spune că, dacă Israelul atacă, poziţia Iranului se va schimba considerabil. „Toţi observatorii spun că dorinţa guvernului iranian de a obţine arma nucleară va creşte imens dacă Iranul e atacat", spune el. „Aşa cum au spus mai mulţi oficiali militari americani de rang înalt , bombardarea Iranului e calea cea mai rapidă prin care ne putem asigura că Iranul va obţine arma nucleară", adaugă el.

Trita Parsi mai spune că un atac israelian ar avea consecinţe politice şi în interiorul Iranului. Potrivit lui, regimul iranian este foarte nepopular, din cauza abuzurilor privind drepturile omului comise după alegerile din 2009. Totuşi, un atac asupra Iranului, mai ales dacă va avea şi victime civile, va uni facţiunile din Iran împotriva agresorului extern şi ar consolida poziţia liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.