"Am putea verifica oamenii de afaceri ai Kremlinului"

Preşedintele Comisiei de Politică Externă din Parlamentul European explică pentru "Adevărul" deciziile pe care Bruxelles-ul le-a luat faţă de Moscova. Adevărul: De ce Bruxelles-ul a

Preşedintele Comisiei de Politică Externă din Parlamentul European explică pentru "Adevărul" deciziile pe care Bruxelles-ul le-a luat faţă de Moscova.

Adevărul: De ce Bruxelles-ul a fost incapabil să vorbească pe o singură voce în cazul războiului ruso-georgian?

Jacek Saryusz-Wolski: Să nu uităm că Uniunea Europeană a fost cea care a reacţionat prima, în această chestiune extrem de sensibilă, chiar mai repede decât Statele Unite sau a altor organizaţii internaţionale.

Nicolas Sarkozy, preşedintele în exerciţiu al Consiliului European, a fost cel care a negociat planul de armistiţiu, intitulat "planul în şase puncte". Mai mult decât atât, numeroşi politicieni europeni au arătat că este necesar ca Bruxelles-ul să vorbească pe o singură voce cu Rusia.

Probabil că a devenit clar faptul că a fost intenţia Rusiei de a obţine un avantaj din dezacordurile dintre statele membre ale Uniunii Europene, dar, aşa cum ne arată situaţia actuală, Uniunea Europeană devine tot mai puternică.

"Transnistria nu va urma exemplul Osetiei"

Cum ar trebui să reacţioneze Parlamentul European faţă de decizia Rusiei de a recunoaşte independeţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud? Credeţi că Transnistria ar putea urma exemplul acestora?

Decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte independenţa Abhaziei şi a Osetiei de Sud reprezintă o violare a dreptului internaţional, dar şi a acordului de pace în şase puncte. Uniunea Europeană consideră, fără echivoc, acest act ca fiind ilegal. În mod clar, Transnistria, ce reprezintă o problemă de mai mulţi ani, cauzează nelinişte, însă nu cred că va urma exemplul Abhaziei şi al Osetiei de Sud.

Unii lideri europeni au cerut sancţiuni faţă de Rusia. Care credeţi că ar fi sancţiunile potrivite?

Dacă un stat membru va cere sancţiuni împotriva Rusiei, atunci acest lucru se discută în Consiliu. Sunt mai multe tipuri de sancţiuni ce pot fi impuse Rusiei - de la sancţiuni economice până la cele politice şi diplomatice.

Sancţiunile ar putea cuprinde înăsprirea vizelor pentru cetăţenii Federaţiei Ruse sau ar putea să iniţieze un audit pe afacerile controlate de către indivizi apropiaţi de conducerea Federaţiei Ruse.

Europa ar putea totodată să îngheţe negocierile asupra unui nou acod de parteneriat şi cooperare dintre UE şi Rusia, ceea ce deja s-a decis sau chiar retragerea sprijinului nostru faţă de aderarea Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului sau la Organizaţia pentru Cooperare şi dezvoltare Economică.

Sunt mai multe sancţiuni ce pot fi luate în considerare, însă, cu siguranţă, totul depinde de cât de dornică este Federaţia Rusă să respecte legislaţia internaţională şi continuarea într-o direcţie care să asigure o soluţie paşnică.

Nu putem uita că Uniunea Europeană a fost cea care a intermediat acordul de încetare a focului, plecând de la presupunerea că ambele părţi îl vor respecta. Federaţia Rusă este considerată drept un partener important astfel încât orice înţelegere semnată cu Moscova este tratată la modul cel mai serios.

"Europa are o imaginaţie bolnavă", aşa cum a spus domnul Lavrov sau ar trebui ca Bruxelles-ul să privească mai realist relaţia cu Rusia? Cum consideraţi noua politică rusă?

Ultimii paşi făcuţi de Federaţia Rusă în politica internaţională stârnesc fără îndoială nelinişte. Uniunea Europeană doreşte Rusia drept un partener care respectă valorile democraţiei şi domnia legii. UE regretă să observe conduita Moscovei, ce nu duce în direcţia despre care vorbeam. Noi cerem Rusiei să respecte dreptul la valorile democraţiei şi să respecte integritatea teritorială a celorlalte state.

Care ar putea fi rolul unor state ca România sau Polonia în rezolvarea unor astfel de crize?

Polonia şi România, asemeni altor state membre ale Uniunii Europene, au dreptul de a iniţia anumite acţiuni în cadrul organizaţiei. Interesul nostru comun este de a face orice este posibil pentru a găsi cea mai bună soluţie la această criză.

Cine este Jacek Saryusz-Wolski

Preşedintele Comisiei de Politică Externă din Parlamentul European.

Membru în Parlamentul European din 2004.

2004-2007 - vicepreşedinte al Parlamentului European.

Martie 2006 - ales vicepreşedinte al Partidului Popular European.

Membru în Comitetul parlamentar UE - Rusia.

Ministrul polonez de Externe în perioada 1991-1996, 2000-2001.

Ruşii jubilează, în timp ce occidentalii sunt sceptici

Presa de la Moscova a salutat ieri "succesul" diplomaţiei ruse, după ce UE nu a adoptat sancţiuni împotriva Kremlinului, la Consiliul European de luni. "La Moscova, considerăm rezultatele summitului UE drept o victorie a diplomaţiei ruse", scrie cotidianul "Kommersant".

"Rusia a evitat consecinţe mult mai grave", scrie aceeaşi sursă. "Izvestia" observă în schimb că "rezultatul principal al summitului UE este că majoritatea europenilor nu vor să se certe serios şi pentru mult timp cu Moscova". "Este o victorie absolută a adepţilor dialogului cu Moscova", subliniază şi publicaţia oficială "Rossiskaia Gazeta".

"Brown nu a reuşit să convină UE să pedepsească Rusia", scria ieri "Daily Telegraph". "Divide şi capitalizează: Rusia exploatează slăbiciunile de la summitul UE", notează la rândul său "Times Online". "The Independent" acuză în schimb "prejudecăţile distructive ale noilor membri ai Europei faţă de Rusia", însă autorul eşuează în a prezenta şi cauzele "prejudecăţilor" Londrei faţă de Moscova.

"Jurnal de Chişinău" susţinea în schimb că Occidentul trebuie să se opună expansiunii ruse în spaţiul post-sovietic. Pe blogurile analiştilor europeni principalul subiect a fost şi ieri summitul european, în schimb presa şi bloggerii de peste Ocean au oferit spaţiu infim conclavului de la Bruxelles. În SUA, subiectul principal continuă să fie războiul McCain-Obama. (G.D.R.)