Nimeni nu se pune cu Rusia

Graba preşedintelui Mihail Saakaşvili de a forţa ocuparea regiunii separatiste Osetia de Sud, amendată de majoritatea analiştilor, a servit până la urmă scopurilor Moscovei. Strategia

Graba preşedintelui Mihail Saakaşvili de a forţa ocuparea regiunii separatiste Osetia de Sud, amendată de majoritatea analiştilor, a servit până la urmă scopurilor Moscovei.

Strategia georgiană, care miza pe o reacţie de susţinere a Occidentului, interesat să sprijine o alternativă la tranzitul de hidrocarburi, controlat de Rusia, a dat greş.

În afara condamnărilor de rigoare şi a apelurilor la încetarea ostilităţilor, nimeni nu s-a încumetat să se amestece, direct şi decisiv, de partea Georgiei, în acest conflict.

Ipotetica alternativă de tranzit a hidrocarburilor, printr-o regiune sfâşiată de tulburări şi curente separatiste, nu a convins Vestul.

Dezamăgit de reacţia occidentalilor, preşedintele Saakaşvili a bătut în retragere, anunţând că îşi retrage trupele din Osetia de Sud.

În pofida gestului, Rusia a continuat să pedepsească Georgia, ultimele bombe căzând la periferia capitalei georgiene Tbilisi. În doar trei zile, acest război, disproporţionat, a făcut deja câteva sute de victime - mii, după alte surse.

Rusia a vrut să arate că rămâne singura alternativă pentru tranzitul de hidrocarburi către Europa

Moscova profită de lipsa de voinţă sau de incapacitatea de reacţie a organizaţiilor internaţionale pentru a arăta că zona Caucazului rămâne în sfera ei de influenţă.

Rusia vrea să demonstreze prin conflictul din Osetia de Sud că Georgia nu este o alternativă serioasă pentru tranzitul de hidrocarburi, asupra căruia Moscova deţine în prezent monopolul.

Obiectivul Moscovei "nu este poate controlul direct al regiunii, dar, în orice caz, Moscova vrea să demonstreze că această regiune este în continuare instabilă, şi deci nu poate fi o alternativă serioasă pentru tranzitul de hidrocarburi, asupra căruia Rusia pretinde în prezent că deţine monopolul", a explicat fostul ministru de Externe georgian David Zurabishvili.

"Acest conflict ar trebui să fie o mare miză pentru europeni, deoarece este pusă în joc securitatea lor energetică", susţine şi Alexandros Petersen, expert la Centrul pentru Studii Internaţionale şi de Securitate din Washington, citat de NewsIn.

Bombe împotriva rutelor energetice

Miza energetică este evidentă şi dacă ne uităm la acţiunile militare ale Moscovei. Forţele militare ruseşti au "devastat complet portul Poti de la Marea Neagră, important pentru transportul de resurse energetice de la Marea Caspică şi care se află în apropierea oleoductului Baku-Supsa şi a terminalului petrolier Supsa", a declarat într-un comunicat ministerul georgian de Externe. "Înainte de toate, există un interes vital al Occidentului. Cea mai mare ameninţare la adresa Europei este monopolul rus asupra rutelor de transport energetic.

Dacă Georgia este înfrântă, speranţele Europei la independenţa energetică de Rusia vor fi şi ele spulberate", scrie Edward Lucas într-un editorial publicat de cotidianul "The Times". Organizaţiile internaţionale s-au dovedit incapabile să ofere o soluţie crizei din Caucaz.

Naţiunile Unite au picat examenul

Consensul necesar adoptării unei rezoluţii în Consiliul de Securitate al Naţiunile Unite a fost imposibil de găsit în condiţiile în care Rusia, actor direct implicat în conflict, deţine dreptul de veto. NATO nu poate invoca articolul 5, deoarece Georgia, deşi stat ce doreşte să adere la Alianţă, nu este membră a acesteia.

Preşedinţia franceză a UE a anunţat, la rândul său, că în această săptămână va convoca un summit pe problema războiului din Caucaz, însă analiştii consideră că Bruxelles-ul nu va putea influenţa cu nimic desfăşurarea ostilităţilor.

Presa rusă s-a grăbit ieri să anunţe că acest război ar periclita decisiv, pe termen mediu, şansele Georgiei de a adera la NATO. Însă analiştii atenţionează că oricum, fără rezolvarea problemelor separatiste generate de Osetia de Sud, Abhazia şi Adjara, şansele Tbilisiului de a adera la NATO erau nule.

"Stop imperialismului rusesc!"

Doar patru state est-europene au reacţionat extrem de dur la adresa politicii Moscovei în regiune. Preşedinţii Lituaniei, Estoniei, Letoniei şi Poloniei au cerut UE şi NATO să se opună politicii "imperialiste" a Kremlinului.
"UE şi NATO trebuie să preia iniţiativa şi să se opună propagării politicii imperialiste şi revizioniste în estul Europei", se arată în declaraţia semnată de preşedinţii eston - Toomas Hendrik Ilves, leton - Valdis Zatlers, lituanian - Valdas Adamkus, şi polonez - Lech Kaczynski. "Federaţia Rusă a depăşit linia roşie în menţinerea păcii şi stabilizarea zonei de conflict şi protecţia cetăţenilor ruşi din afara frontierelor", se arată în declaraţie.

"Ofensiva georgiană s-a bazat pe o strategie greşită"

Presa internaţională comentează conflictul din Osetia de Sud apreciind că preşedintele georgian s-a pripit când a ordonat declanşarea campaniei militare împotriva forţelor separatiste osete.

Publicaţia britanică "The Independent" scrie că este posibil ca preşedintele georgian Mihail Saakaşvili să fi căzut în capcana Rusiei. Campania-fulger iniţiată de Georgia nu îşi are rostul pentru o ţară cu o poziţie slabă. Saakaşvili a mizat pe faptul că Jocurile Olimpice vor fi un paravan pentru campania sa militară, dar această decizie nu a făcut decât să-i confere o imagine duplicitară, mai ales prin anunţul privind încetarea violenţelor făcut înainte de a demara ostilităţile.

În actualul context, perspectiva unui acord între Republica Moldova şi Transnistria este tot mai îndepărtată, iar Rusia va decide, probabil, să-şi menţină flota la Marea Neagră şi după 2017 şi va avea impresia că a tranşat problema extinderii NATO spre flancurile sale.

Decizie nechibzuită

"The Observer" scrie că preşedintele Saakaşvili este un lider care îşi asumă riscuri, variind de la un pacificator la un adept al războiului, de la un democrat la un autocrat, de multe ori scos din situaţii-limită de către oficialii internaţionali.

Liderul de la Tbilisi a fost nechibzuit crezând că acesta este un război pe care îl poate câştiga sau pe care Occidentul şi-l doreşte, adaugă cotidianul britanic.Statele membre NATO ar trebui să trimită Georgiei un mesaj puternic potrivit căruia Alianţa se aşteaptă ca ţările candidate la aderare să dea dovadă de maturitate diplomatică.

SUA au nevoie de Rusia

De cealaltă parte, mesajul transmis Moscovei ar trebui să menţioneze că, printr-o replică moderată la acţiunea nesăbuită a Georgiei, Kremlinul poate dovedi că toate stereotipurile care asociază diplomaţia rusă cu perioada Războiului Rece sunt false, subliniază "The Observer".

Deşi Statele Unite consideră Georgia cel mai fidel aliat din fostul bloc sovietic, Washingtonul are mare nevoie de sprijinul Rusiei într-o serie de dosare vitale, precum cel iranian, pentru a risca o intervenţie clară de partea Tbilisiului, scrie, la rândul său, "The International Herald Tribune".

Oficialii administraţiei Bush sunt tot mai conştienţi că Statele Unite nu pot impune orice decizie la nivel mondial şi din acest motiv Washingtonul trebuie să-şi aleagă priorităţile, mai ales când vine vorba despre Rusia, adaugă publicaţia citată. (NewsIn)