Cum poate fi oprită Rusia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Reacţia neconvingătoare a Statelor Unite şi a Uniunii Europene în primele ceasuri ale războiului declanşat de Rusia în Caucaz a surprins şi a dezamăgit o lume întreagă. Impresia

Reacţia neconvingătoare a Statelor Unite şi a Uniunii Europene în primele ceasuri ale războiului declanşat de Rusia în Caucaz a surprins şi a dezamăgit o lume întreagă.

Impresia generală a dat fiori: un Occident neputincios şi slab dând înapoi în faţa unei Rusii ameninţătoare, revenită la apucăturile sovietice din vremea Războiului Rece.

Conştient că e pe cale să piardă o bătălie cu implicaţii pe termen lung, Occidentul a găsit până la urmă modalitatea de a pedepsi Rusia pentru atacarea Georgiei şi de a o descuraja să mai recurgă la intervenţii similare: excluderea din G8, grupul celor mai bogate ţări din lume.

Moscova îşi va vedea, de asemenea, blocat accesul la Organizaţia Mondială a Comerţului, ceea ce i-ar pricinui pierderi importante.

Reacţia moderată a Occidentului ar putea încuraja Moscova să "penalizeze" Kievul pentru poziţia sa pro-Georgia, împiedicându-i aderarea la Alianţa Nord-Atlantică

Odată încheiat conflictul din Osetia de Sud, Kremlinul va reaminti Kievului că poate suferi mari daune dacă se aliază cu Alianţa Nord-Atlantică.

Moscova şi-ar putea îndrepta în curând atenţia asupra Ucrainei şi a liderului său prooccidental, împiedicându-i aderarea la NATO, după succesul ofensivei militare din Osetia de Sud, este de părere Geoffrey Smith, de la banca de investiţii Renaissance Capital din capitala ucraineană.

"Autorităţile de la Moscova se vor folosi de această ocazie pentru a-i reaminti Ucrainei daunele de care poate avea parte dacă se aliază cu NATO", susţine Smith. La rândul său, David Lubin, de la compania londoneză Citigroup Inc, este de părere că "Rusia ar putea considera convenabil să ridice nivelul tensiunilor cu Ucraina după Consiliul NATO din decembrie, când se va analiza din nou cererea Kievului de aderare la Alianţă".

Bumerangul reacţiilor occidentale

Pe de altă parte, dacă Moscova decide să reacţioneze prea dur faţă de Kiev, atunci riscă să provoace reacţii din partea occidentalilor în ceea ce priveşte investiţiile ruse, determinând totodată Ucraina să caute şi mai mult protecţia Occidentului, consideră Smith.

Alţi analişti estimează însă că aderarea Georgiei şi cea a Ucrainei la NATO au devenit acum şi mai improbabile, după ce Franţa şi Germania s-au opus intrării lor în Alianţă invocând tocmai disputele separatiste din ţara caucaziană. În plus, o parte a ucrainenilor se opune aderării, apreciază Cliff Kupchan, de la firma de consultanţă a riscului politic Eurasia Group, cu sediul la New York.

Divizarea ucrainenilor, speculată de ruşi

Un impediment pentru aderarea Ucrainei la NATO este opoziţia populaţiei rusofone din estul ţării. Moscova chiar a avertizat administraţia de la Kiev că, dacă forţează aderarea ţării la Alianţa Nord-Atlantică, poporul se va diviza.

La rândul său, Janusz Bugajski, director de programe la Centrul pentru studii strategice şi Internaţionale din Washington, susţine de asemenea că operaţiunea militară din Georgia va servi drept avertisment pentru Ucraina. Dacă nu renunţă la NATO, "Moscova ar putea interveni pentru a proteja interesele presupus ameninţate ale populaţiei ruse" din Ucraina, apreciază Bugajski.

O nouă politică în Caucaz?

SUA au sperat ca Georgia şi Ucraina să devină, în viitorul apropiat, o contrapondere la forţa Rusiei în regiune.
Liderii opoziţiei din ambele ţări au ajuns la putere după protestele masive ale populaţiei, în 2003, respectiv 2004, susţinuţi de americani.

Includerea ambelor ţări în NATO ar fi corespuns dorinţei Washingtonului de a asigura rutele energetice de la Marea Caspică, dar eficienţa acestei politici este pusă acum sub semnul întrebării, după conflictul din Caucaz.

Un test al limitelor NATO

Un alt aspect comentat de analişti este cel legat de problema extinderii Alianţei Nord-Atlantice către Est.
Operaţiunile militare ruse în Georgia au pus sub semnul îndoielii această extindere. Nu este exclus ca ele să relanseze şi dezbaterea asupra proiectului american de instalare a scutului antirachetă în Europa de Est.

În conflictul ruso-georgian de-abia încheiat, forţele americane din NATO au asistat "din apropiere" la agresiunea rusă asupra unei ţări suverane şi la înfrângerea armatei georgiene, acţiuni care au reliefat limitele competenţelor NATO.

Smirnov cere recunoaşterea republicilor separatiste

Liderul separatist transnistrean Igor Smirnov i-a avertizat pe europeni să nu împiedice recunoaşterea Transnistriei, Osetiei de Sud şi Abhaziei dacă vor pace pe continent.

Totodată, Smirnov a calificat "agresiunea declanşată de naţionaliştii georgieni, cu binecuvântarea stăpânilor lor occidentali" drept "o sălbăticie monstruoasă".

Dacă standardele europene "se bazează pe o astfel de democraţie, atunci aceasta confirmă încă o dată justeţea alegerii făcute de Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria pentru întărirea statalităţii", a adăugat el. Igor Smirnov s-a declarat dispus să susţină cererea Rusiei de convocare a unui tribunal internaţional împotriva "fasciştilor georgieni, dar nu cel de la Haga, pe motiv că dă dovadă de "selectivitate politică faţă de agresori şi victime".

Liderul separatist a mai precizat că Tiraspolul deţine documente privind "crimele fasciştilor din Republica Moldova" comise pe teritorul Transnistriei. Smirnov a mai afirmat că regimul democratului Mihail Saakaşvili şi cel al comunistului Vladimir Voronin sunt conduse de la acelaşi centru, după acelaşi scenariu.

"Noi am avut încredere pe timpuri în Chişinău, în iniţiativele lui de pace, am deblocat căile de acces spre Tighina, iar a doua zi, în oraş au intrat tancurile moldovene. La fel şi conducerea Georgiei.
A promis să se aşeze la masa de negocieri şi în aceeaşi zi a început lovituri de artilerie", a spus Smirnov.

Acordul de pace dă apă la moară secesioniştilor

Mai degrabă un compromis realizat în pripă decât un cadru care să reglementeze situaţia, acordul de pace propus Rusiei şi Georgiei lasă în suspans mai multe probleme.

Acordul acceptat de Rusia şi de Georgia nu reglează "problema-problemelor" - contenciosul teritorial ce a stat la originea crizei. Textul nu spune nimic despre necesitatea respectării suveranităţii Georgiei asupra Osetiei de Sud şi Abhaziei.

Dimpotrivă, pentru a menaja susceptibilităţile Moscovei, formularea textului întreţine ambiguitatea şi subscrie, implicit, la menţinerea situaţiei teritorial-administrative de dinaintea conflictului. Nici prevederile din celelalte puncte nu sunt precis formulate sau uşor de urmărit în aplicarea lor.

"Încetarea acţiunilor militare"

Acordul de încetare a ostilităţilor este facultativ şi la această oră. În timp ce Moscova declară că îl respectă, informaţiile provenite din capitala Georgiei, dar şi de la ziariştii prezenţi o contrazic.

Blindatele ruseşti continuau ieri să manevreze pe teritoriul georgian, lângă Gori, iar între trupele georgiene, osete şi ruse au avut loc mai multe schimburi de focuri.

"Liber acces pentru ajutoarele umanitare"

Conflictul a pus pe drumuri circa 100.000 de refugiaţi. Ajutoarele din partea SUA, a ONU şi a celorlalte ţări au început să ajungă de miercuri la Tbilisi. Deocamdată pe calea aerului, situaţia din porturile Poti sau Batumi nefiind încă sigură.

"Retragerea forţelor militare"

Acest punct nu prevede un calendar precis al operaţiunilor sau limita până la care ar trebui să se retragă ruşii. Nu e limpede dacă forţele ruse trebuie să se întoarcă pe teritoriul Federaţiei sau să rămână doar în provinciile separatiste. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat miercuri că trupele ţării sale nu se vor retrage decât după ce forţele georgiene se vor întoarce în cazărmi. Apoi, oficialul rus a precizat că "forţele ruse de menţinere a păcii vor rămâne oricum în Osetia de Sud".

Încă din 1992, Rusia participă la forţa tripartită (ruşi, oseţi şi georgieni) de menţinere a păcii desfăşurată între Osetia de Sud şi Georgia. Ruşii mai au desfăşuraţi încă 3000 de militari "pentru menţinerea păcii" în Abhazia, sub mandatul Comunităţii Statelor Independente (CSI).

Marţi, însă, Georgia şi-a anunţat retragerea din CSI, structură din care făcea parte din 1999. Decizia delegitimizează astfel forţele ruseşti de menţinere a păcii. Acordul nu ţine seama de această evoluţie, în schimb autorizează Moscova să ia "măsuri adiţionale de securitate" pentru Osetia de Sud.

"Statutul Osetiei de Sud şi al Abhaziei"

Mihail Saakaşvili refuză să ia în discuţie apartenenţa celor două provincii separatiste, care, pentru Georgia, nu poate face obiectul unei negociei, Rusia, în schimb, refuză orice discuţie pe mai departe, dacă nu sunt luate în considerare statutul şi aspiraţiile Abhaziei şi ale Osetiei de Sud.

Atât Abhazia (12% din teritoriul Georgiei), cât şi Osetia de Sud (5% din teritoriul Georgiei) şi-au proclamat independenţa faţă de Tbilisi încă din 1992. Ultima a cerut alipirea la Osetia de Nord (parte a Rusiei). Oseţii şi abhazii au paşapoarte ruseşti din 2002.

Argumentul adus de preşedintele Medvedev este "precedentul Kosovo". Totuşi, în timpul conflictului din 1992, 11.000 de georgieni au fost siliţi să se refugieze din Osetia de Sud, iar alţi 22.000 locuiesc în continuare acolo. La fel, alţi 250.000 de georgieni au fost nevoiţi să părăsească Abhazia, în 1993. Dacă nu va reuşi să păstreze aceste teritorii, Georgia ar dori măcar să le vadă sub supravegherea unei forţe internaţionale.

Abhazia şi Osetia de Nord, susţinute de Federaţia Rusă

Preşedintele Dmitri Medvedev a declarat răspicat că Moscova "va susţine" şi "va garanta" orice decizie a republicilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud.

"Aş vrea să ştiţi că poziţia Rusiei a rămas neschimbată - noi vom susţine orice decizie pe care o vor lua popoarele Abhaziei şi Osetiei de Sud în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite, cu Convenţia internaţională din 1966 şi cu Declaraţia Helsinki privind securitatea în Europa.

Şi nu numai că le vom susţine, dar le şi vom garanta atât în Caucaz, cât şi în întreaga lume", a afirmat şeful statului rus în cadrul unei conferinţe de presă susţinute ieri, la Kremlin, împreună cu liderul abhaz, Serghei Bagapş, şi omologul său oset, Eduard Kokoiti.

Visuri de independenţă

În cadrul aceleiaşi conferinţe, cei doi lideri separatişti au reafirmat dorinţa Abhaziei şi Osetiei de Sud de a obţine independenţa. Aspiraţia poporului din Osetia de Sud către independenţă este neschimbată. Vom urmări obţinerea independenţei în conformitate cu reglementările dreptului internaţional", a declarat Eduard Kokoiti.
"În ceea ce priveşte independenţa noastră, nicio forţă nu ne va opri.

Scopul este stabilit şi ne vom îndrepta către acest obiectiv împreună", l-a completat şi omologul său abhaz, Serghei Bagapş. Osetia de Sud şi Abhazia şi-au proclamat independenţa faţă de Georgia la începutul anilor "90, dar cele două regiuni nu au fost recunoscute până acum de nimeni, nici măcar de Rusia.

Imediat după ce Kosovo a început să fie recunoscut ca stat de mai multe ţări, regimul separatist abhaz s-a plâns de aplicarea dublului standard. După ce fostul preşedinte rus a ameninţat că Rusia va recunoaşte Abhazia şi Osetia de Sud, dacă provincia Kosovo se desprinde de Serbia, autorităţile de la Sohumi şi-au pus speranţe în sprijinul Moscovei.

Arbitrii români aveau meci la Tbilisi

Un meci din turul doi preliminar al Cupei UEFA, WITT Tbilisi - Austria Viena, care era programat ieri în capitala Georgiei, a fost anulat de forul european.

O brigadă de arbitri din România trebuia să conducă meciul. Arbitru de centru era Sorin Corpodean, din Alba Iulia, la cele două linii, Cristian Nica (Ploieşti) şi Miklos Nagy (Cluj), iar rezervă fusese desemnat arădeanul Ovidiu Haţegan.

"După escaladarea evenimentelor din Georgia, UEFA a decis să suspende partida de la Tbilisi", a povestit Corpodean. "Luni, am primit un mail în care eram informat că se încearcă organizarea lui în Armenia, Azerbaidjan sau Turcia.

Marţi, s-a decis ca partida să se joace la Trabzon, în Turcia. Numai că, din cauza faptului că nu au găsit patru locuri la cursa Istanbul - Trabzon, doi dintre noi trebuiau să plece marţi, iar următorii doi, miercuri. Marţi după-amiază, am fost anunţaţi de reprezentanţii UEFA că partida nu se mai dispută deloc, urmând a se disputa într-o singură manşă, la Viena.

Delegaţia echipei WITT Tbilisi nu ştia dacă va putea părăsi Georgia pe calea aerului şi nu erau puse la punct nici măsurile de securitate de la Trabzon", a mai spus arbitrul. (Cătălin Anton)

Cititi si:

România, dată ca exemplu în Caucaz , de George Daniel Ripa

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite