Afganistan: nota de plată a conflictului din Afganistan
0
Aliaţii SUA tărăgănează suplimentarea trupelor şi vorbesc tot mai des de accelerarea eforturilor de reconstrucţie. Germania şi Franţa ar vrea să se concentreze pe reconstrucţie şi instruirea forţelor afgane, acţiuni mai puţin costisitoare.
Aliaţii SUA sunt de acord cu noua strategie americană pentru Afganistan, dar nu sunt însă dispuşi să trimită şi mai multe trupe combatante în teatrul de război.
Miniştrii de Externe ai statelor membre NATO se întâlnesc astăzi, la Bruxelles, cu omologii din ţările care contribuie cu trupe la Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate în Afganistan (ISAF) pentru a discuta despre noua abordare a conflictului afgan.
Discuţiile, la care urmează să participe şi şeful diplomaţiei afgane, Rangin Dadfar Spanta, şi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, ar putea fi „monopolizate" de problema suplimentării trupelor, aliaţii SUA arătându-se reticenţi la apelul preşedintelui Barack Obama de a trimite încă 10.000 de soldaţi.
Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că ISAF poate conta deja pe o întărire de cel puţin 5.000 de soldaţi. Secretarul american de Stat, Hillary Clinton, are misiunea de a face rost de alţi 5.000.
Criză economică
Dincolo de nepopularitatea conflictului în rândul opiniei publice, aliaţii nu se prea înghesuie să-şi suplimenteze trupele şi din cauza costurilor uriaşe pe care această decizie le presupune. Costuri care sunt şi mai împovărătoare în contextul crizei economice.
Sunt însă şi excepţii, una dintre ele fiind Italia. Celor 2.800 de soldaţi italieni aflaţi în prezent în Afganistan li s-ar putea alătura alţi 1.200, doar în prima fază. Din 2001 până astăzi, guvernul de la Roma a alocat peste 2,5 miliarde de euro pentru trupele din Afganistan.
Suma anuală a crescut constant, de la 300 de milioane de euro în primul an de conflict la 500 de milioane de euro în 2009. Franţa, care a cheltuit 330 de milioane de euro anul acesta - cu 40% mai mult faţă de 2008 -, tărăgănează luarea unei decizii, chiar dacă îşi reafirmă sprijinul pentru strategia lui Obama. Parisul aşteaptă conferinţa pentru Afganistan de la Londra (28 ianuarie), unde speră să se pună accentul pe responsabilizarea autorităţilor afgane şi pe reconstrucţia civilă, notează „Le Monde".
Cinci miliarde de dolari de la japonezi
Nici Germania n-ar vrea să-şi suplimenteze trupele, pentru că şi-ar da peste cap bugetul de anul viitor. În 2009, bugetul pentru misiunea afgană a fost de 570,6 milioane, iar pentru 2010 se estimează că va ajunge la 800 de milioane de euro, scrie „Süddeutsche Zeitung".
Pentru programul de dezvoltare, mai precis pentru antrenarea poliţiştilor afgani şi pentru infrastructura din nordul ţării, Berlinul a alocat 144 milioane de euro anul acesta.
Organizaţiile non-guvernamentale germane pledează pentru o atenţie mai mare acordată programelor de dezvoltare, apreciind că situaţia populaţiei afgane „s-a deteriorat dramatic", în pofida eforturilor făcute de forţele internaţionale. Doar Statele Unite au alocat în total 39 de miliarde de dolari pentru programele de dezvoltare.
India, care nu are soldaţi în cadrul ISAF, a trimis, din 2001 până în prezent, ajutoare umanitare în valoare de peste un miliard de dolari. Japonia, un alt aliat al SUA fără trupe în Afganistan, va trimite cinci miliarde de dolari pentru programele de dezvoltare.
Canada îşi va retrage trupele din Afganistan din 2001, după o misiune ce a costat-o circa 8,2 miliarde de dolari. Deşi au mai multe trupe decât Ottawa, britanicii au o notă de plată mai redusă: 6,6 miliarde de dolari, Londra alocând mai puţini bani pentru reconstrucţie.
Bani pentru şcoli
Construirea unei şcoli cu 12 săli de clasă în Kabul costă în jur de 128.000 de dolari. Pentru dotarea completă a unui laborator pentru ştiinţele naturii este nevoie de 1.200 de dolari. Alţi 4.000 de dolari sunt „înghiţiţi" de băncile şi scaunele necesare pentru 100 de elevi.
Fiecare soldat român în Afganistan costă 60.000 de lei pe an
Costul misiunii din Afganistan, pentru un contingent de circa 1.000 de militari români, este de circa 60 de milioane de lei pe an. Întrucât o misiune în Afganistan durează în medie şase luni, rezultă că o misiune de şase luni în Afganistan, pentru un singur militar, costă 30.000 de lei (60.000 de lei pe an).
Această sumă aproximativă include şi diurna pentru Afganistan, care este în prezent de 90 de euro pentru ofiţeri şi de 70 de euro pentru ceilalţi militari. Diurnele militarilor români sunt de două ori mai mari în Afganistan faţă de alte misiuni externe, ca o recunoaştere a riscurilor acestei misiuni.
În prezent, România are în Afganistan 1.044 de militari. România a realizat deja o suplimentare a prezenţei militare în Afganistan, imediat după ce şi-a retras trupele din Irak, la mijlocul anului 2009.
În anul 2010, România va trimite suplimentar în Afganistan o echipă OMLT (de consiliere şi instruire a armatei afgane), ceea ce va suplimenta efectivele româneşti până la 1.200. Suplimentarea nu are însă legătură cu ultima solicitare a NATO , a cărei acceptare ar necesita o nouă aprobare din partea CSAT. În teatrul de operaţiuni afgan şi-au pierdut viaţa 11 militari români.
„Taxă de război"
Republicanii şi chiar unii democraţi din Congres nu privesc cu ochi buni suplimentarea trupelor din Afganistan, din cauza costurilor uriaşe, în contextul unui deficit bugetar record, de 1,417 miliarde de dolari în anul fiscal 2008-2009.
Suplimentarea trupelor cu 30.000 de soldaţi necesită alocarea altor 30 de miliarde de dolari. Dacă nu se vor găsi aceşti bani, Congresul ar putea respinge proiectul lui Barack Obama.
Una dintre soluţiile vehiculate este impunerea unei taxe de 1% pentru americanii care câştigă mai mult de 30.000 de dolari anual.
Se încarcă comentariile...
