O oază de capitalism în Coreea de Nord

>> Dictatorul nord-coreean, Kim Jong Il, consideră regiunea Kaesong un mijloc de a-şi salva regimul de la ruină. Sud-coreenii vor să prevină exodul sărăciei. Finanţată cu capital din Sud

>> Dictatorul nord-coreean, Kim Jong Il, consideră regiunea Kaesong un mijloc de a-şi salva regimul de la ruină. Sud-coreenii vor să prevină exodul sărăciei.

Finanţată cu capital din Sud şi alimentată cu mână de lucru din Nord, zona economică specială Kaesong din Coreea de Nord este o oază capitalistă înfloritoare în acest stat totalitar. Existenţa ei este o dovadă că dictatorul Kim Jong Il are o nevoie disperată de valută forte. Potrivit fostului său bucătar Kenji Fujimoto, nu există o persoană mai amatoare de produse de lux decât liderul nord-coreean, care se laudă cu o colecţie de peste 10.000 de sticle din cele mai scumpe vinuri.

Zona economică specială Kaesong, cu o suprafaţă de 330 de hectare, a fost înfiinţată în urmă cu patru ani, potrivit "Der Spiegel". Grupul Hyundai a fost autorizat să opereze în această regiune care se găseşte la numai un kilometru şi jumătate de frontiera strict supravegheată dintre Coreea de Nord şi Coreea de Sud. Zona specială este separată de un gard de înfometata ţară a lui Kim.

Kaesong este un produs al economiei de piaţă pe care dictatorul, chiar dacă a agreat-o, a declarat-o "lucrarea diavolului", în pofida faptului că "marea sa protectoare", China, aplică cu succes un experiment pe scară largă în domeniul economiei de piaţă. Manageri din Sud conduc fabrici din Kaesong, aducând cu ei echipament şi expertiză tehnologică. Coreea de Sud furnizează chiar şi energia electrică - direct.

Interese reciproce

Grupul Hyundai plăteşte taxe de câteva milioane de dolari, un bine-venit ajutor financiar pentru Kim. 23 de companii sud-coreene produc aici articole ieftine, inclusiv ceasuri, bijuterii, haine şi încălţăminte. Circa 20.000 de lucrători vin în zonă din Kaesong, al cincilea oraş ca mărime din Coreea de Nord. Sub supravegherea a 500 de sud-coreeni, ei produc valuta forte de care ţara are atâta nevoie. Zona specială economică este un exemplu de succes al cooperării dintre cele două Corei.

Dictatorul nord-coreean vede în aceasta un mod de a-şi salva regimul de la ruină. În ceea ce o priveşte, Coreea de Sud vrea să prevină prăbuşirea celei de Nord şi un posibil exod în masă sau chiar un război civil.

Pentru reunificarea "Ţării dimineţilor liniştite"

Pentru a evita să-şi pună în pericol propria prosperitate, Seulul încearcă să crească standardul de viaţă din Coreea de Nord, ţară al cărei produs intern brut reprezintă numai două sau trei procente din cel al Coreei de Sud. Dacă economia celei de Nord ar putea fi ridicată, ar creşte şansele unei posibile reunificări a celor două ţări din Peninsula coreeană. După cum se ştie, "Ţara dimineţilor liniştite" a fost divizată în 1945.

Obiectivele subliniate mai sus fac din Kaesong un semn al relaxării tensiunilor politice. Există deja planuri pentru dublarea zonei speciale economice la 660 de hectare, într-o a doua fază. Sudul plănuieşte să investească în jur de 55 miliarde de dolari pentru revitalizarea infrastructurii Nordului.

Paşi timizi spre capitalism

Coreea de Sud mai are în vedere câteva importante construcţii în Coreea de Nord, între care se numără porturi, şosele şi căi ferate. Odată încheiate aceste lucrări, se preconizează deschiderea mai multor insule de capitalism în "ţara lui Kim", pe lângă "oaza" Kaesong şi paradisul de vacanţă Kumgangsan, de pe coasta de est a ţării, care a devenit o destinaţie preferată a turiştilor din Coreea de Sud.

Aceste idei au ieşit la iveală după ce preşedintele sud-coreean, Roh Moo-hyun, a făcut o vizită la Phenian (Pyongyang), unde a avut convorbiri cu liderul nord-coreean, Kim Jong Il, la începutul lunii octombrie. Unii analişti avertizează că au mai existat câteva cazuri în trecut, când speranţele că dictatorul Kim va permite relaxarea tensiunilor şi va accepta reforme în ţara sa s-au năruit la fel de repede precum s-au ivit.

Trebuie amintit însă că s-a făcut deja un pas concret în direcţia deschiderii spre iniţiativele private. Choi Won-ho, un om de afaceri sud-coreen care este posesorul unui lanţ de 70 de restaurante în ţara sa, a anunţat recent deschiderea unui local cu 50 de mese la Phenian. Şi alţi producători din Sud vor să deschidă unităţi de lucru în Nord.

Exemplul Chinei l-a convins pe Kim Jong Il

La începutul anului trecut, Kim Jong Il a făcut o vizită în zona economică specială Shenzen din sudul Chinei. După cum se ştie, fostul lider chinez, Deng Xiaoping, a ales această regiune drept "laborator" pentru deschiderea Chinei spre capitalism, în urmă cu trei decenii. Deng şi-a îndeplinit planul cu mare atenţie, în parte pentru a evita punerea în pericol a rolului dominant al partidului comunist.

Dar, în loc să urmeze exemplul chinez, după vizita de la Shenzen, Kim s-a întors acasă şi a demarat un test nuclear, stârnind mânie şi sfidând întreaga lume. A mers prea departe, chiar şi pentru China. Însă "pofta" acestuia de a-şi arăta muşchii pare să se fi sfârşit, cel puţin deocamdată. Plănuieşte să închidă uzina nucleară din Yongbyon până la sfârşitul anului.

Le-a promis acest lucru Chinei şi Statelor Unite şi deja câteva echipe de experţi au început s-o demonteze. Pe lângă un număr de companii coreene mici şi mijlocii, filiala sud-coreeană a firmei germane Prettl şi două companii chineze speră să-şi asigure prezenţa în această ţară asiatică unde capitalismul nu a pătruns.

Internetul rămâne interzis

"Iubitul conducător", după cum îi place lui Kim să-i spună conaţionalii, stabileşte mersul progresului în Coreea de Nord, unde calendarul contemporan începe cu naşterea tatălui său, Kim Il-sung (Kim Ir Sen) - "fondatorul naţiunii", declarat "preşedinte etern" după moarte. Supuşii sunt obligaţi să poarte însemne la rever cu imaginea fostului "Mare Conducător".

Kim Myoong Ok, o angajată a băncii sud-coreene Woori din Kaesong, poartă şi ea o astfel de insignă, dar, în acelaşi timp, ia lecţii de la şefii capitalişti. Coreenii din Nord învaţă lucruri noi în fiecare zi prin contactul cu economia de piaţă, spune managerul Byun Ha Jung de la Grupul Hyundai. Totuşi, deocamdată, orice formă de procesare electronică este văzută drept o ameninţare potenţială pentru sistem. Internetul este interzis şi în Kaesong.