Cele o mie de feţe ale radicalismului islamic

Cea mai comună teorie a politicienilor occidentali este că musulmanii radicali sunt fundamentalişti religioşi. Un studiu Gallup demonstrează că lucrurile nu stau chiar aşa. Experţii

Cea mai comună teorie a politicienilor occidentali este că musulmanii radicali sunt fundamentalişti religioşi. Un studiu Gallup demonstrează că lucrurile nu stau chiar aşa.

Experţii în politică externă spun că războiul împotriva terorismului va fi câştigat doar când lumea islamică va respinge radicalismul din interior.

Portretul musulmanului radical angajat politic se suprapune în multe locuri cu cel al musulmanului moderat. Puterile occidentale nu pot trasa o strategie până când nu identifică exact cu cine au de-a face, potrivit unei analize a prestigioasei reviste americane "Foreign Policy". Pentru că mişcările teroriste au făcut din Islam ostaticul scopurilor lor, au folosit şi interpretat Coranul în aşa fel încât să se muleze pe mijloacele şi interesele lor

Mulţi lideri şi politicieni occidentali dau vina pe fervoarea religioasă care ar alimenta poziţiile radicale şi violente. Studiul Gallup relevă cu totul altceva - nu există nicio diferenţă majoră în gradul de religiozitate dintre musulmanii moderaţi şi cei radicali, ba mai degrabă radicalii lipsesc de la ceremoniile religioase.

Lideri extremişti bogaţi

Radicalismul islamic e pus deseori şi pe seama sărăciei şi a lipsei de educaţie. În mod normal, concluzia logică ar fi că cineva care se simte oprimat tinde să îmbrăţişeze teorii şi idei extremiste. Dar cifrele arată că majoritatea radicalilor islamişti vin din medii cu un standard de viaţă cel puţin decent şi au făcut mai mulţi ani de şcoală decât media musulmanilor moderaţi - 44% din radicalii chestionaţi au studii medii şi superioare, în timp ce acelaşi lucru e valabil doar pentru 38% din moderaţi. Evident, în acest caz sunt luaţi în considerare nu atentatorii sinucigaşi, ci liderii politici radicali.

Progres admirat de radicali

La întrebarea "ce au împotriva occidentalilor", politicienii americani au răspuns cu fraza clasică: "Pentru că detestă felul nostru de a trăi, libertatea noastră, democraţia noastră". Sondajul arată că musulmanii radicali, când renunţă la discurs şi răspund sincer, recunosc că admiră mai ales progresul tehnologic al Vestului şi libertatea de exprimare.

Cheia luptei antiteroriste

În general, repondenţii la întrebările sondajului Gallup, cei care se definesc radicali, dar şi cei care se consideră moderaţi, au reproşat Occidentului, în proporţii aproape egale, că nu le arată suficient respect lor şi Islamului.

Ei au spus că simt cum Europa şi SUA le ameninţă şi încearcă să le controleze modul de viaţă. Singura diferenţă semnificativă este aceea că musulmanii moderaţi au spus că doresc legături mai strânse cu Vestul prin intermediul dezvoltării economice.

Se poate ca aceasta să fie cheia luptei antiteroriste, utilizarea aşa-numitei "soft-power" - strategii economice susţinute politic care să atragă musulmanii moderaţi mai aproape de Occident şi să determine izolarea radicalilor din interior chiar cu ajutorul lumii în care acum se dezvoltă, fără să fie nevoie de intervenţii militare.
Al-Qaida ameninţă cu arme biochimice

Un film video difuzat pe Internet de organizaţia teroristă îi îndeamnă pe extremiştii islamici să recurgă la arme nucleare şi de distrugere în masă pentru a ataca Occidentul. Filmul, care durează 39 de minute, se numeşte "Jihadul nuclear: teroarea finală". Purtătorul de cuvânt al poliţiei federale americane, Richard Kolko, a declarat că alerta a fost dată, preventiv, în peste 1.800 de birouri responsabile cu siguranţa din SUA.

Monarhiile din spaţiul islamic, la răscruce

Datoria de răzvrătire este invocată de mişcările radicale, care, dincolo de discursul antivestic bine-cunoscut, au un mesaj clar şi împotriva actualelor monarhii din spaţiul islamic, lucru confirmat de prinţul Hassan Bin Talal al Iordaniei .

"Accept că există o slăbire a guvernărilor actuale, că antipatia e îndreptăţită din cauza corupţiei peste tot în regiune. Văd o mulţime de similitudini în Orient între mişcări tip Bin Laden, de exemplu, şi mişcările din America Latină, care spun că-i reprezintă pe cei nedreptăţiţi şi interesul public.

Prinţul spune că un nou val de radicalism începe să zguduie lumea, începând cu monarhiile din Orientul Mijlociu: "Problema e că vedem o fragmentare şi o înmulţire a mişcărilor radicale islamice peste tot în Balcani, în Caucaz, nu doar în Orient, fiecare cu agende secesioniste.

De aceea consider că suntem la o răscruce. Fie vor câştiga aceste mişcări, iar multe dintre monarhiile islamice ori regimurile din spaţiul islamic vor dispărea, fie sistemele actuale de stat, oricât de criticate ar fi, trebuie să se îmbunătăţească, şi asta numai prin promovare regională în relaţie cu problemele globale. Asta lipseşte în regiunea Asiei Centrale şi de Est şi în Orient", consideră prinţul Hassan Bin Talal.

Islamul, confiscat de radicalism

Un nou val de terorism islamic pare în plină desfăşurare, dar acesta este doar începutul, avertizează vocile moderate din spaţiul islamic. Islamul a fost confiscat de radicali şi extremişti, acuză musulmanii moderaţi.

"Specia" Al-Qaida nu reprezintă islamul, iar cele mai multe din mesajele şi acţiunile extremiştilor contravin flagrant cu principiile de bază islamice. Radicalismul islamic are trei mari forme. Extremismul de tip Al-Qaida, care este definit drept "subversiv", fundamentalismul preemptiv specific regimului saudit, care se manifestă în şcoli islamice wahabite şi salafite, şi revoluţia islamică devenită instituţie, regim, ca în cazul Iranului. Sursa tuturor acestora este pur islamică, dar toate au cunoscut devieri.

Toate formele radicale mergând spre extremism îşi justifică prezenţa şi acţiunile prin trimiteri la Coran şi tradiţii. Fiecare în parte pretinde că deţine cheia spre islamul pur, spre adevăratul islam.

Permis pentru răzvrătire

Simple analize arată că radicalii acceptă sau resping texte islamice, a căror autenticitate a fost deja probată de experţi musulmani şi clerici de-a lungul timpului, în funcţie de măsura în care acele texte susţin ori nu agenda lor.

În general, metoda de anulare a unor versete coranice care contravin mesajului de tip terorist este simplă, mai ales dacă e vorba de versete din prima perioadă de revelaţii a Profetului. Radicalii pretind că versetele timpurii sunt anulate de altele din perioade mai târzii, pe motiv că acestea din urmă sunt "mai mature". Primele rădăcini ale terorismului de inspiraţie islamică de azi stau în practica asasinatului.

Trei dintre primii patru califi au fost asasinaţi, iar ultimii doi califi au fost ucişi de musulmani, care considerau că îndeplinesc voinţa lui Allah.