Mesaj sumbru al Angelei Merkel: Criza va dura zece ani

Mesajul a fost un avertisment şi pentru Marea Britanie, care, la summitul G20 s-a coalizat cu SUA şi China pentru a bloca iniţiativele franco-britanice. David Cameron l-a enervate din nou pe Sarkozy, care a explicat că "englezii nu înţeleg Europa, pentru că vin de pe o insulă".

Într-un context economic tot mai şubred pentru Uniunea Europeană, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, vine cu un mesaj pesimist: criza va dura cel puţin zece ani. Cancelarul a avertizat că Europa va fi "schilodită" de criza datoriilor până în 2021, cu consecinţe devastatoare pentru cei 500 de milioane de europeni. "Inclusiv pentru britanici", a ţinut ea să sublinieze.

"Această criză a datoriilor nu va dispărea pur şi simplu. Cu siguranţă va mai trece un deceniu până să fim într-o situaţie mai bună", spune cancelarul în mesajul său săptămânal către germani. Merkel este de părere şi că, pentru a avea o şansă minimă de a rezolva criza, fiecare stat din UE "va trebui să facă un efort şi să-şi facă temele". Adică, în primă instanţă, fiecare membru al eurozonei să adopte politici de austeritate pentru a-şi stabiliza bugetele.

Marie Delon, economist la Ernst & Young Item Club, estimează că "eurozona ar putea vedea o contracţie de 5 sau 6%, iar condiţiile de creditare s-ar putea înăspri, la fel cum s-a întâmplat după colapsul Lehman Brothers".
Vestea dată Europei, "inclusiv britanicilor", că va trebui să strângă cureaua înca un deceniu, a venit imediat după eşecul summitului G20 de la Cannes.

Summitul G20 de pe 3-4 noiembrie de la Cannes a fost un eşec: nu a fost găsită nicio soluţie pentru criza datoriilor, FMI nu va putea contribui deocamdată la Facvilitatea Europeană de Stabilitate Financiară, iar liderii europeni nu au reuşit să vină cu mult-aşteptatele detalii ale planului de salvare anunţat pe 27 octombrie. Summitul a semănat cu un joc de cărţi în care s-au format două tabere care au încercat să îşi pună piedici una alteia.

Întâi, britanicii s-au opus taxei pe tranzacţiile financiare, promovată de Paris şi Berlin. Apoi, Marea Britanie a format o alianţă cu SUA şi China şi s-a opus intervenţiei FMI pentru FESF, enervând Franţa şi Germania. Premierul Cameron a refuzat să contribuie la fondul de salvare explicând că nu vor să irosească banii contribuabililor, mai ales că nu fac parte din Eurozonă. Iar o intervenţie directă a FMI la puşculiţa FESF ar fi însemnat de asemenea folosirea de bani britanici pentru salvarea Greciei.

Diplomaţii britanici au explicat că statele eurozonei trebuie întâi să caute mai adânc în propriile buzunare şi abia apoi să apeleze la FMI. Opoziţia Marii Britanii a dus la schimburi dure de replici, inclusiv o nouă harţă între preşedintele francez, Nicolas Sarkozy şi premierul britanic David Cameron. Francezul s-a răstit la Cameron că "britanicii nu înţeleg Europa, deoarece vin de pe o insulă".