Analiză: Statul turc şi kurzii, o bombă cu ceas pentru SUA

Tensiunile dintre guvernul Turciei şi minoritatea kurdă din această ţară sunt gata să explodeze mai mult ca niciodată. O astfel de criză ar avea printre daunele colaterale inclusiv politica internaţională practicată de Obama.

ForeignPolicy a publicat o analiză referitoare la tensiunile interne din Turcia. Interlocutorului jurnalistului american a povestit despre cum au fost omorâţi cei trei veri ai săi în satul strămoşesc Batman, o provincie din inima regiunii Kurde din Turcia. Aceştia au fost membrii ai partidelor politice kurde sau făceau parte din grupurile pentru apărarea drepturilor omului. Ei au fost victime într-un război între statul turc şi partidul Muncitorilor dinKurdistan (PKK), un grup insurgent care se bucură de un sprijin imens din partea kurzilor.

Turcia se află în pragul unui conflict de o violenţă fără precedent. Cu o săptămână înainte de atacurile de la Batman, de pe 25 iulie, o luptă a izbucnit în oraşul Inegol, atunci când o ceartă dintre un turc şi un kurd s-a transformat într-un conflict deschis pe motive rasiale. Câteva zile mai târziu patru ofiţeri de poliţie au fost ucişi în provincia Hatay, în circumstanţe asemănătoare conflictului din Inegol. După uciderea poliţiştilor, bande de turci au ieşit înarmaţi pe străzi în căutare de răzbunare.

Umilinţe, batjocură şi discriminări

Acestea sunt câteva dintre evenimetele care au ţinut titlurile ziarelor din ultima vreme. De asemenea, au existat şi alte cazuri în care conflictele au fost evitate de autorităţile locale care colaborează cu partidul politic kurd. Însă atmosfera este încărcată cu poveşti despre umilinţele de zi cu zi, batjocură şi discriminări.

Turcia se îndreaptă cu mişcări lente către un punct de criză. Spre deosebire de anii 1990, când PKK au fost mult mai puternici din punct de vedere militar şi insurgenţa a fost concentrată în primul rând în provinciile kurde din sud-est, astăzi, kurzii sunt peste tot.

Campania împotriva insurgenţilor din acea perioadă a cauzat un val masiv de refugiaţi care s-au dispersat în întreaga ţară. Istambul care adăposteşte acum 3-5 milioane de kurzi, reprezintă cea mai mare comunitate kurdă din lume. Aceasta înseamnă că problema kurdă reverberează dincolo de fortificaţiile tradiţionale kurde din sud-estul Turciei şi regiunile de est, iar lucrul acesta creşte şansele ca violenţele să erupă oriunde în orice moment.

Tinerii sunt uşor predispuşi la violenţă

Copiii refiugiaţilor kurzi, care au crescut în cartierele sărace de la marginea centrelor urbane ale Turciei, reprezintă un plus de combustibil care se adaugă combinaţiei etnice fragile. Tinerii, înstrăinaţi şi furioşi, sunt uşor predispuşi la violenţă. Chiar şi lideriilor partidelor politice kurde le este frică de aceşti tineri, asupra cărora nu au niciun control. Acesta este motivul pentru care ciocnirile interetnice din Inegol şi Hatay ar putea fi mai mari şi mai grave în viitor. Desigur, pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate şi tinerii turci sunt agitaţi şi mobilizaţi, fiind pregătiţi oricând să se lupte cu kurzii pe străzi.

SUA, preocupate de rolul timid al Turciei în rezolvarea impasului nuclear cu Iranul şi de războiul lor de cuvinte cu Israelul, au trecut cu vederea această criză care stă să înceapă. Dar, aceste evoluţii sunt de fapt si problema Americii. La urma urmei, problema kurdă transcede graniţele Orientului Mijlociu. Aceste mici incidente ar putea declanşa o violenţă interetnică fără precedent care ar avea un rezultat devastator pentru Turcia şi, de asemenea, ar avea repercursiuni severe pentru încercările Washington-ului de a se retrage din Irak. Mai mult, Turcia ar putea, foarte probabil, să devină şi mai naţionalistă şi totodată ostilă intereselor americane din Irak, Balcani şi Caucaz.

De asemenea, pentru că este în razboi cu ea însăşi, Turciei îi va fi imposibil să realizeze reformele necesare procesului de aderare la Uniunea Europeană şi va continua să genereze probleme în cadru NATO.

După 20 de ani, statul turc nu este în măsură să pună capăt conflictului

Revoltele kurde din Turcia nu reprezintă o noutate, ele au avut loc cu o oarecare regularitate de la începutul Republicii Turce. Din 1984, PKK s-a angajat într-o luptă violentă pentru drepturile minorităţii kurde, estimată a fi aproximativ 20% din populaţie (cifre exacte sunt imposibil de obţinut). Dar, după 20 de ani, 40.000 de decese (o mare parte au fost kurzi) şi miliarde de dolari, şi în ciuda capitulării liderului PKK, Abdullah Ocalan, statul turc nu a fost în măsură să controleze aceste ultime insurecţii.

Armata turcă, a doua mare forţă în NATO, are puţine şanse să învingă insurecţia doar prin forţa armelor, liderii Kurzi devenind din ce în ce mai fermi şi furioşi în organizarea acţiunilor lor. Printre revendicările lor se numără recunoaşterea oficială a originii lor entice, libertatea de a folosi limba şi cultura lor - care include libertatea de a difuza, publica şi preda limba kurdă.

Statul turc este conştient de aspectul politic al problemei kurzilor şi face tot posibilul să controleze disputele politice tot mai dese. Astfel, a fost lansat un război de uzură împotriva activiştilor kurzi, cu arestări în masă, nesfârşitele trimiteri în instanţă şi a pedepselor cu ani grei de închisoare, chiar şi pentru criticile inofensive verbale sau scrise la adresa statului. Cu toate acestea, aceste metode nu au servit drept un factor de descurajare a activismului politic, ci au contribuit la aprofundarea înstrăinării kurzilor şi creşterea determinării lor de a continua.

Problema kurdă sfidează soluţiile militare

De aceea, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al premierului Recep Tayyip Erdogan a decis să iniţieze, în 2009, o campanie care să confirme că problema kurdă este una care sfidează soluţiile militare şi necesită remedii culturale, politice si economice. Din pacate, gestionarea slabă a efortului nu a pregătit publicul pentru iniţiativă, Erdogan nu a fost pregatit să răspundă reacţiei kurzilor şi a polulaţiei turce. Astfel, când s-au confruntat cu o reacţie negativă şi cu perspectiva alegerilor iminente, AKP au revenit asupra deciziei. Atât partidul cât şi primul ministru s-au retras în spatele unui discurs naţionalist combativ, care nu a făcut altceva decât să agraveze tensiunile.

Stârşitul initiativei AKP a consolidat atitudinea kurzilor faţă de Partidul Pace şi Democraţiei (BDP), organizaţie judiciară primară a politicii Kurde. BDP are legături strânse cu PKK şi din ce în ce se vede echivalentul tucesc al Sinn Fein, aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze.

În absenţa unor progrese politice cu guvernul, BDP şi kurzii în general au început să facă împreună structuri rudimentare de auto-guvernare în provinciile de sud-est. Punerea sub urmărire penală (cu un dosar de 7.500 de pagini) a membrilor BDP, în mare parte susţinută pe presupuneri şi acuzaţii nefondate, a reuşit să schiţeze conturul unei structuri paralele de auto-guvernare a kurzilor care vor să se unească, independent de Ankara.

Problema kurdă influenţează toate aspectele vieţii politice şi culturale

Pentru majoritatea activiştilor kurzi, insurecţia armată PKK este de o importanţă secundară. PKK este o forţă simbolică admirată pentru încecarea de a ridica problema kurdă în prim-plan politic turc. Fără PKK, nimeni nu ar fi vorbit de drepturile kurzilor de astăzi. Cel puţin în provinciile de sud-est, kurzii au un avantaj important: controlul municipalităţii. Acest lucru le oferă capacităţi organizatorice pentru a aprofunda lupta lor de recunoaştere politică. Teoretic, statul turc şi-a pierdut déjà aceste provincii.

Adiminstraţia preşedintelui american Barack Obama nu are de făcut o alegere politică uşoară atunci când vine vorba de Turcia şi problema kurdă internă, Este prea mare, prea complexă şi prea grea şi SUA nu sunt gata să fie amestecate într-una din cele mai sensibile probleme interne ala unuia dintre aliatii săi. Problema kurdă este în Turcia călcâiul lui Ahile, si influenţează toate aspectele vieţii politice şi culturale, de la relaţiile civil-militare a reformelor politice, la politica externă. Prin ignorarea problemii kurde de astrăzi creşte şansa unei surprize neplăcute mâine