După incidentul din Iran cu inspectorii AIEA, America îşi aduce aminte de evenimentele care au dus la invadarea Irakului. Se poate însă întâmpla la fel?

Problemele legate de inspectorii ONU, arme de distrugere în masă, acuzaţii de legături cu al-Qaida, ameninţări cu lovituri militare - toate elementele le creează unora senzaţia de deja-vu, că şi de această dată s-ar putea întâmpla la fel ca în 2003, înainte de invadarea Irakului.

Iranul a refuzat ieri să permită accesul inspectorilor AIEA la un presupus site nuclear (Parchin) unde ar fi fost realizate experimente nucleare militare în anul 2003. Inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică ar fi vrut să preleveze probe de la acest site, pornind de la prezumţia că la faţa locului ar fi rămasc încă o concentraţie mare de uraniu, ce ar fi fost folosit pentru testarea focoasei.

Potrivit BusinessWeek, toate materialele nucleare declarate ale Iranului sunt plasate sub supravegherea AIEA, iar site-urile sale nucleare cunoscute sunt monitorizate de camere şi sunt inspectate la anumite intervale. Experimentele au fost pomenite în ultimul raport AIEA din noiembrie, care lăsa de înţeles că Iranul ar avea intenţia să-şi folosească programul nuclear în scop militar. Refuzul de a permite accesul inspectorilor a stârnit controverse în presa internaţională şi mai ales în cea americană, unele publicaţii apreciind că situaţia pare să escaladeze la fel ca înainte de declanşarea ofensivei din Irak. Anunţul AIEA şi comentariile din mass-media au iritat Iranul. Un general de la Teheran a ameninţat că ţara sa ar putea lansa un atac preventiv pentru a-şi apăra siturile nucleare.

În ultimele zile, liderii israelieni au explicat că mai e foarte puţin timp pentru a ataca efectiv facilităţile nucleare iraniene, deoarece Teheranul se pregăteşte să le securizeze. Iranul şi Israelul se acuză reciproc de atacuri şi asasinate. Ultima acuzaţie este cea a Israelului, care susţine că Iranul este în spatele atentatelor ce au vizat săptămâna trecută diplomaţi israelieni din India şi Georgia. Israelul a ameninţat de mai multe ori în ultima vreme că ar putea lovi singur aceste situri, iar Iranul a răspuns prin declaraţii sfidătoare. Mulţi dintre analişti de peste Ocean simt deja "miros de praf de puşcă" şi avertizează că ar putea izbucni un conflict ce ar implica inevitabil Statele Unite.

Diferenţe esenţiale

Problemele legate de inspectorii ONU, arme de distrugere în masă, acuzaţii de legături cu al-Qaida, ameninţări cu lovituri militare - toate elementele le creează unora senzaţia de deja-vu, că şi de această dată s-ar putea întâmpla la fel ca în 2003, înainte de invadarea Irakului. Şi la nivel al percepţiei publice, lucrurile par să semene. Şapte din zece americani spun, conform sondajelor, că sunt siguri că Iranul are arma nucleară. Înainte de declanşarea războiului din Irak, 81% dintre americani erau "siguri" că Irakul deţine arme de distrugere în masă, o concluzie de înţeles după toate declaraţiile oficialilor administraţiei Bush şi informaţiile din mass-media, notează "Huffington Post".

Totuşi, spre deosebire de 2003, când administraţia Bush prezenta Irakul drept o ameninţare iminentă, administraţia Obama - atât oficialii şi diplomaţii, cât şi membrii serviciilor de informaţii - fac tot ce e posibil pentru a calma situaţia şi limbajul belicos.
Astfel, în timp ce ideea că Iranul încearcă în prezent să obţină arma nucleară sau chiar că a obţinut-o e deja "lucru ştiut" la Washington şi e amplificat de mass-media, serviciile de informaţii sunt mult mai reticente. Luna trecută. James Clapper, directorul comunităţii National Intelligence, a vorbit în faţa Senatului şi a declarat congresmenilor: "nu credem că (n.r.Iranul) a luat de fapt decizia de a merge mai departe pentru a fabrica o bombă nucleară".

Declaraţia lui Clapper pare să suţină concluzia unei părţi a comunităţii de informaţii din SUA că Iranul şi-a suspendat de fapt programul nuclear militar în 2003. Iar generalul Martin Dempsey a declarat duminică într.un interviun pentru CNN că Statele Unite au sfătuit Israelul că o lovitură acum asupra Iranului ar fi "destabilizatoare". Dempsey a adăugat şi că Iranul nu a decis încă dacă să construiască sau nu o armă nucleară. Oficialii americani doresc să reia negocierile nucleare cu Iranul, în ciuda ameninţărilor acestuia.

Rolul Israelului

O altă diferenţă esenţială faţă de evenimentele care au dus la invazia din 2003 este Israelul. În discuţia despre Iran, acesta are un rol central. Israelul vedere posibilitatea ca Iranul să obţină arma nucleară drept o ameninţare la însăşi existenţa sa şi a avertizat în mai multe rânduri că Iranul va construi facilităţi nucleare tot mai adânc sub pământ, în aşa fel încât să nu mai poată fi atinse de bombe.

"Nu cred că seamănă cu războiul din Irak. Cel mai agresiv actor este o altă ţară, nu America. Întrebarea este acum dacă Israelul va bombarda Iranul pentru că nu se aşteaptă ca administraţia Obama să ia atitudine", spune Eli Lake, co-autor al analizei realizate de Newsweek pe tema "jocurilor periculoase" dintre Israel, Iran şi SUA.
Iar poziţia faţă de Iran joacă un rol central şi în politica internă a SUA şi în campania electorală. Cu excepţia lui Ron Paul, toţi candidaţii la învestitura republicană se întrec unii pe ceilalţi în a ameninţa Iranul şi a se descrie ca protectori ai Israelului.

Un grup de senatori din ambele tabere - democrată şi republicană - i-au scris marţi o scrisoare preşedintelui Barack Obama, în care îi explică faptul că noi discuţii cu Iranul s-ar putea dovedi o strategie periculoasă, pentru că ar permite Iranului să tragă de timp şi să se apropie între timp de construirea bombei nucleare.
Însă strategia militară a SUA s-a schimbat faţă de epoca Bush. Între timp, Statele Unite au trecut prin cea mai lungă perioadă în care a fost implicată în războaie din istoria sa. Din 2001, 6.300 de militari americani au fost ucişi, 46.000 au fost răniţi şi s-au cheltuit 3.000 de miliarde de dolari în războaiele din Irak şi Afganistan. Rezultatul este şi acum dezamăgitor. Războiul contra terorii s-a transformat în lovituri "chirurgicale" cu drone, iar administraţia Obama a anunţat recent că noua strategie de securitate se va concentra în viitor asupra zonei Asia-Pacific.