De ce nu intervine Occidentul în Burma?

Opoziţia ţărilor din zonă - în special a Chinei - şi precedentul Irak sunt raţiunile care au împiedicat o acţiune militară în forţă O intervenţie militară occidentală ce ar fi

Opoziţia ţărilor din zonă - în special a Chinei - şi precedentul Irak sunt raţiunile care au împiedicat o acţiune militară în forţă

O intervenţie militară occidentală ce ar fi putut duce la căderea brutalului regim birmanez ar fi fost justificată de criza umanitară, dar nu s-a produs din motive politice.

Ciclonul devastator care a lovit Myanmar (Burma) pe 2 mai şi atitudinea juntei militare la putere, preocupată mai mult de propria supravieţuire decât de cea a populaţiei, justificau o intervenţie în forţă. Acest lucru ar fi atras probabil şi căderea brutalului regim, care nu a ezitat să tragă în demonstranţii pentru democraţie, în repetate rânduri.

Peste 134.000 de oameni au murit sau au dispărut în urma ciclonului. Alte 2,4 milioane reuşesc cu greu să supravieţuiască, după ce ajutoarele au fost blocate de guvern timp de trei săptămâni.

Mai mulţi oficiali occidentali, între care premierul britanic Gordon Brown şi ministrul de externe francez Bernard Kouchner, nu au exclus o intervenţie în forţă. Ei au invocat principiul "responsabilităţii de a proteja", conform căruia, dacă un guvern nu îşi poate proteja populaţia, comunitatea naţională îşi asumă acest rol. Un oficial american a vorbit despre acelaşi lucru, dar afirmaţia a fost dezminţită imediat de secretarul pentru apărare, Robert Gates.

China s-a opus şi şi-ar fi folosit dreptul de veto dacă s-ar fi pus această problemă în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

Teama de război civil

"Adevărata problemă în Myanmar, dacă ar cădea regimul, ar fi nu instalarea democraţiei, ci împăcarea birmanezilor cu celelalte gupuri etnice. Eliberarea Irakului a părut o decizie morală, dar s-a dovedit că învingerea lui Saddam a fost partea cea mai uşoară", afirmă analistul american Robert D. Kaplan, într-un editorial din "New York Times".

Circa o treime din populaţia de 55 milioane de locuitori a Myanmarului este formată din minorităţi etnice, între care Chin, Kachin, Karenni, Shan şi alte triburi. Aung San Suu Kyi, eroina mişcării democratice, este etnică birmaneză, la fel ca generalii la putere, iar minorităţile au o istorie tumultuoasă a relaţiilor cu grupul dominant birmanez.