Au început reglările de conturi la Kremlin

Un om de afaceri rupe tăcerea şi vorbeşte despre influenţa foştilor membri KGB asupra economiei ruseşti Cronica secretă a sfârşitului preşedinţiei lui Vladimir Putin, până în

Un om de afaceri rupe tăcerea şi vorbeşte despre influenţa foştilor membri KGB asupra economiei ruseşti

Cronica secretă a sfârşitului preşedinţiei lui Vladimir Putin, până în prezent controlată strict, începe să iasă la iveală dintre zidurile Kremlinului. Confruntările dintre serviciile secrete, războaiele dintre clanurile de la conducerea statului, influenţa asupra economiei a foştilor membri KGB au fost dezvăluite într-un interviu acordat cotidianului "Kommersant" de omul de afaceri Oleg Şvarţman.

Necunoscut pentru marele public, Oleg Şvarţman, patronul societăţii de investiţii Finansgroup, descrie structura financiară creată de şi pentru "siloviki" (denumire dată foştilor agenţi KGB) din armată sau din Ministerul de Interne, urcaţi pe treptele superioare ale vieţii politice şi economice a Rusiei sub regimul lui Putin.

La conducerea lor s-ar afla Igor Secin, numărul doi din administraţia prezidenţială şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Rosneft, principalul grup petrolier rus. Potrivit lui Şvarţman, în anul 2004 a fost creată o structură pentru a îndeplini obiectivele "siloviki". Organizaţia, pentru care lucrează 600.000 de agenţi FSB, SVR (serviciul de informaţii externe) sau din poliţie, vizează recuperarea, prin metode mai mult sau mai puţin legale, a activelor mai multor companii.

El a indicat că, în urma acestor operaţiuni, s-au recuperat 49% din capitalul întreprinderilor strategice şi 25% din acţiunile altora. Omul de afaceri a mai declarat în interviul pentru "Kommersant" că societatea sa controlează active în valoare de 3,2 miliarde de dolari şi acţionează în interesul adjunctului şefului administraţiei prezidenţiale Igor Secin.

El a relatat cum au fost şantajaţi o serie de oameni de afaceri ruşi pentru a finanţa proiecte sociale şi a precizat că printre acţionarii Finansgroup se numără şi membrii familiilor unor angajaţi ai administraţiei prezidenţiale.

Şvarţman dă înapoi

Aceste declaraţii au generat un val de critici violente. După patru zile de la publicarea materialului, omul de afaceri a declarat că textul a fost supus unor "ajustări literare", acuzând cotidianul că publică "materiale la comandă". "Kommersant" a anunţat că îl va da în judecată pe Şvarţman şi a postat pe site-ul său de internet înregistrarea integrală a interviului.

Însă, chiar şi în dezminţirea sa, Şvarţman a confirmat o parte din cele dezvăluite pentru "Kommersant", inclusiv destinaţia societăţii pe care o patronează: "curăţarea rămăşiţelor haosului din anii "90 şi aducerea sub girul companiilor publice a activelor strategice care au fost cedate prin privatizări în mod ilegal şi incorect".

Război între serviciile secrete

"Este clar însă că la vârful puterii s-a declanşat o bătălie crâncenă. Clanurile se atacă unul pe altul, sar unul la beregata celuilalt ca vampirii", susţine Lilia Şevţova, de la Fundaţia Carnegie. Ea nu exclude ca dezvălurile lui Şvarţman să reprezinte "o provocare" pusă la cale de clanuri rivale cu scopul compromiterii lui Igor Secin.

Experţii pun intensificarea divergenţelor între diferitele structuri ale serviciilor speciale în contextul apropierii alegerilor prezidenţiale, invocând în acest sens şi conflictul dintre Nikolai Patruşev, directorul FSB, şi Viktor Cerkesov, şeful principalei agenţii antidrog din Rusia.

Denis Maslov, analist la Eurasia Group, un centru cu sediul la New York, susţine că acum când succesiunea se apropie, unele persoane sunt mai mult decât grăbite "să strângă bani înainte de o redefinire a regulilor odată cu sosirea unei noi puteri".