Cum încearcă Europa de Est să-şi aducă muncitorii acasă

Rămase fără mână de lucru calificată, fostele ţări comuniste caută să-şi convingă conaţionali să revină din Vest Restricţiile din anumite ţări membre cu vechime în UE nu i-au

Rămase fără mână de lucru calificată, fostele ţări comuniste caută să-şi convingă conaţionali să revină din Vest

Restricţiile din anumite ţări membre cu vechime în UE nu i-au speriat pe est-europeni. Exodul muncitorilor pune însă în dificultate economia ţărilor de origine.

Confruntată cu o lipsă acută de muncitori calificaţi, Bulgaria a pus la punct o strategie guvernamentală pentru Migraţie şi Integrare, care menţionează că revenirea forţei de muncă de origine bulgară trebuie să devină o prioritate.

Promisiunile au început astfel să curgă la Sofia: premierul Serghei Stanişev a vorbit despre crearea condiţiilor necesare revenirii muncitorilor, cu o atenţie specială pentru cei 50.000 de studenţi aflaţi peste hotare.

El a promis, de asemenea, facilitarea reîntoarcerii în ţară a rudelor emigranţilor, pentru care guvernul a pregătit chiar şi un permis de muncă specific, sub forma unei "cărţi verzi''. În acelaşi timp, autorităţile bulgare pregătesc crearea unei "cărţi albastre'' pentru muncitorii străini cu înaltă calificare interesaţi de piaţa din Bulgaria.

În acest context, mediile de afaceri se plâng de o penurie de muncitori calificaţi în domenii ca energia, construcţiile, turismul, industria chimică şi metalurgică, deoarece zeci de mii de bulgari calificaţi au emigrat în perioada de tranziţie de la comunism la economie de piaţă.

Proiecte importante, ameninţate

Guvernul bulgar va începe în curând proiecte importante, printre care construirea noii centrale nucleare de la Belen, cu o valoare de patru miliarde de euro, şi tronsoanele gazoductelor South Stream şi Nabucco şi oleoductului Burgas - Alexandroupolis.

Un reprezentant al Comisiei Europene a avertizat că migraţia muncii va îngreuna absorbţia fondurilor structurale europene pentru Bulgaria. Deficitul acut de forţă de muncă produce întârzieri şi afectează proiectele de infrastuctură, a menţionat oficialul european.

Asiaticii rezolvă urgenţele

Pe fondul îngrijorării crescânde a guvernului de la Sofia, China, India, Vietnamul şi ţările cu minorităţi bulgare semnificative ca Macedonia, Republica Moldova şi Ucraina şi-au manifestat interesul să ofere forţă de muncă Bulgariei.

Propunerile au fost studiate la faţa locului chiar de ministrul bulgar al muncii, care s-a deplasat în Vietnam, pentru a explora condiţiile angajării de muncitori vietnamezi în domeniul construcţiilor.

Turismul reprezintă, mai nou, o atracţie pentru mâna de lucru din Asia, nu puţini fiind barmanii sau ospătarii din Indonezia şi din Thailanda care şi-au găsit un loc de muncă pe litoralul Mării Negre.

Românii, neinteresaţi de ofertele guvernului

În speranţa că-i va convinge pe muncitorii români să revină acasă, autorităţile de la Bucureşti au organizat târguri de locuri de muncă în Italia şi în Spania. Evenimentele au avut însă un succes moderat. Luna trecută, la a doua bursă de joburi organizată de Ministerul Muncii în Spania, la Alcala de Henares, s-au prezentat doar 600 de români.

Salariile provoacă nemulţumire

Lipsa de interes se poate explica prin faptul că firmele prezente la târg oferă muncitorilor salarii de aproximativ 600-700 de euro, sumă cu mult sub aşteptările muncitorilor imigranţi.

Unii spun că s-ar întoarce în România numai dacă li s-ar oferi cel puţin 1.000 de euro pe lună. Succesul nu a fost prea mare nici la Torino, unde numai aproximativ 400 de români au participat la bursa locurilor de muncă, doar jumătate faţă de numărul celor prezenţi la precedentul târg.

Migraţia pe "bătrânul continent''

În primul an de la aderarea României la UE, aproximativ un milion de români au migrat în Italia şi în Spania. Peste două milioane de polonezi au emigrat după aderarea Poloniei, în timp ce, în ultimii patru ani, peste 800.000 de est-europeni au emigrat în Marea Britanie, în majoritate polonezi. La scară restrânsă, migraţia ucrainenilor spre Cehia, a bulgarilor spre Turcia şi a britanicilor spre Spania este, de asemenea, un fenomen exemplar.

Slovacii şi cehii preferă naveta transfrontalieră

Îngrijorarea din Bulgaria şi din România nu a cuprins încă Cehia, Ungaria şi Slovacia, unde numărul cetăţenilor plecaţi la muncă în străinătate nu este atât de ridicat. Conform statisticilor oficiale, numai 76.400 de cehi lucrează în ţările UE.

În realitate, este posibil ca aceştia să fie mult mai puţini, ţinând cont de faptul că mulţi cehi şi-au încheiat contractele în ţări ca Marea Britanie, dar nu au fost încă scoşi din registrele publice. Migraţia muncii nu provoacă temeri mari nici în Ungaria, unde aproximtaiv 70 - 80.000 au plecat din ţară în Europa Occidentală.

Presa de la Budapesta susţine că mulţi dintre ei au avut probleme de comunicare la interviurile de angajare.
Mulţi se întorc în Ungaria sau lucrează în regiunile învecinate ca navetişti. Prin poziţia lor geografică, Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia beneficiază mai mult de "naveta transfrontalieră'' şi de oportunităţile de afaceri de la graniţe decât România şi Bulgaria.

"Instalatorul polonez'' îşi face bagajele

Cafenelele şi supermarketurile poloneze de pe unele străzi din Londra sau cuvintele slave auzite pe stradă arată importanta prezenţă a acestei comunităţi în Marea Britanie, însă, odată cu devalorizarea lirei sterline, tot mai mulţi polonezi se gândesc să se întoarcă acasă.

Când Polonia şi alte şapte ţări foste comuniste au aderat la UE în urmă cu patru ani, guvernul britanic a preconizat că mai puţin de 100.000 de imigranţi vor veni în Marea Britanie, număr care a fost departe de realitate. Cele mai recente statistici arată că 800.000 de imigranţi din aceste opt ţări, majoritatea polonezi, au căutat un loc de muncă în Marea Britanie, fără a fi luaţi în calcul miile de imigranţi care lucrează pe cont propriu.

Merite incontestabile în Marea Britanie

În prezent, comunitatea poloneză din Marea Britanie este de aproape un milion de membri. Impactul său asupra economiei naţionale rămâne un subiect de dezbatere, în condiţiile în care guvernul afirmă că prezenţa polonezilor a contribuit la creşterea economică, deşi un raport parlamentar recent atestă că minoritatea apasă prea mult serviciile publice. Nimeni nu contestă meritele impactului vizibil al polonezilor asupra oraşelor britanice - mai ales în bucătăriile şi în băile britanicilor.

Presa britanică a recunoscut, de altfel, că "instalatorul polonez'' se bucură de o reputaţie de muncitor bun, cu servicii la preţ mai mic decât cel cerut de un britanic.

Scăderea lirei, motiv de plecare

Chris Tadel, în vârstă de 38 de ani, face parte din exodul posteuropean. El conduce o librărie în Ealing, vestul Londrei, şi şi-a deschis recent o cafenea cu specialităţi de patiserie poloneze. De ceva timp, vede cum tot mai mulţi compatrioţi pleacă. "Aş spune că 20-30% din ei pleacă. Scăderea lirei sterline are un rol foarte mare'', a explicat el.

"După ce au muncit doi sau trei ani aici, se reîntorc în Polonia şi îşi cumpără o casă'', a spus Tadel. Wiktor Moszczynski, purtătorul de cuvânt al Federaţiei poloneze din Marea Britanie, respinge însă ideea unei reveniri în masă în ţară. "Pentru a pleca, trebuie să ai ceva sigur acolo şi, în pofida prosperităţii unei părţi a Poloniei, nivelul şomajului este totuşi de 20%'', a subliniat el.

"Exodul creierelor'' îngrijorează şi Germania

Aflată pe lista destinaţiilor favorite ale muncitorilor est-europeni, Germania se confruntă şi ea cu o penurie a forţei de muncă.

Un studiu realizat recent de institutul elveţian Prognos pentru Ministerul german al Muncii arată că numeroşi tineri au început să plece în Elveţia, SUA şi Austria, în căutarea unui salariu mai bun.

Datele guvernului de la Berlin menţionează că aproximativ 330.000 de absolvenţi cu studii superioare vor evita piaţa muncii din Germania. Mai nou, Germania se află în faţa unei grave crize de medici, care afectează mai ales noile landuri din est şi zonele rurale din vest.

Eşecul politicii de integrare

Situaţia nu este deloc roz, dat fiind că medicii în vârstă ies la pensie în curând, cei tineri se refugiază în alte locuri, iar statul nu ia nicio măsură pentru a combate acest fenomen numit exodus letalis (plecare cu nişte consecinţe catastrofale). Pe de altă parte, Federaţia meşteşugarilor germani (ZDH) a cerut guvernului să-i permită instruirea de ucenici est-europeni, care să compenseze deficitul de pe piaţa internă.

''Firmele noastre au nevoie de muncitori calificaţi'', ce ar putea veni din Polonia, Cehia şi Ungaria, a afirmat preşedintele ZDH, Otto Kentzler.

Eforturile de recrutare de ucenici din rândurile tinerilor imigranţi din Germania nu au dat rezultate din cauza eşecului politicii de integrare, a explicat el.