Cine nu se teme de criza financiară?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Rusia, China şi statele bogate în hidrocarburi din Golf şi din Asia Centrală vor depăşi mai uşor criza. Rezervele valutare mari obţinute de pe urma vânzării de petrol şi gaze vor ajuta aceste state să reziste în faţa crizei care a lovit SUA, dar şi Europa.

Spre deosebire de majoritatea ţărilor, Rusia nu se află în pericol de colaps financiar, datorită imenselor rezerve în valută agonisite cu grijă în ultimul deceniu de pe urma vânzării de hidrocarburi la preţuri exorbitante, se arată în prognoza trimestrială întocmită de Stratfor.

Nu este imună la criza financiară globală, dar este mult mai bine pregătită decât celelalte state. Chiar şi în urma unui export masiv de capital, Rusia are în continuare rezerve care depăşesc 700 de miliarde de dolari şi un consistent surplus bugetar.

China stă cel mai bine

Timp de trei decenii, China şi-a alimentat remarcabila creştere economică, devenind cel mai mare atelier de lucru din lume. Însă confruntată cu o posibilă recesiune globală şi cu o scădere a cererii pentru produse chinezeşti, întrebarea care se ridică este: va putea Partidul Comunist Chinez să prevină ca această criză financiară să distrugă miracolul economic, se întreabă The International Herald Tribune .

Pentru a face faţă acestei crize, mulţi analişti sunt de părere că ţara va fi nevoită să îşi restructureze modelul economic, investiţiile interne şi cheltuielile guvernamentale, fiind nevoie să promoveze politici menite să sporească cheltuielile consumatorilor, ţara fiind cunoscută pentru rata mare a economiilor.

Liderii chinezi afirmă că sistemul financiar intern este în cea mai mare parte izolat de criza globală, avertizând însă că există presiuni atât din străinătate, cât şi din ţară. China are una dintre cele mai mari rezerve valutare din lume: 1.906 miliarde de dolari.

Criza financiară s-a extins şi în unele state din Golf , provocând căderi ale pieţei de capital. Guvernele au adoptat măsuri de urgenţă pentru sprijinirea sistemului financiar sau pentru ajutarea populaţiei.

Banca centrală din Kuweit a intervenit pentru salvarea uneia dintre cele mai mari bănci locale de la faliment, în timp ce executivul din Arabia Saudită va depune 2,67 miliarde de dolari în conturile băncii centrale, fonduri care vor fi folosite pentru a credita direct populaţia.

Aceste state bogate în petrol au economii bazate în mare parte pe exporturi. Criza financiară şi recesiunea care va urma au determinat scăderea puternică a cererii de petrol, şi implicit prăbuşirea preţurilor pe pieţele internaţionale de materii prime. Astfel, creşterea economică din regiune este frânată.

Fostele republici sovietice se descurcă

Republicile postsovietice se vor confrunta cu mari probleme în următoarele câteva luni, scrie presa rusă. În opinia analiştilor de la Fitch, “riscul crizei financiare este destul de mare şi în creştere pentru Ucraina”, chiar dacă ţara a primit recent un împrumut de 16,5 miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internaţional.

În Estonia, Letonia şi Lituania, băncile ar putea urma exemplul celor islandeze, deoarece au contractat prea multe credite în străinătate. În aceste republici criza s-a extins asupra economiei reale. În luna august producţia industrială din Letonia s-a redus cu 11,1% comparativ cu cea din august 2007.

În Lituania, scăderea este mai mică: 4,5%. Şi Belarus a cerut ajutorul FMI, deşi autorităţile de la Minsk susţin că nu au probleme, iar preşedintele Aleksandr Lukaşenko a însărcinat Banca Naţională să transforme ţara într-un nou “rai bancar”, cum sunt Elveţia şi Andorra.

Kazahstanul va rezista

În Kazahstan, băncile continuă să funcţioneze, şi nu doar datorită politicii economice echilibrate a ţării. Statul pregăteşte un proiect de lege care să le interzică băncilor să majoreze în următorii 3 ani dobânzile la creditele acordate. Totuşi, acţinile companiilor kazahe au scăzut.

Analiştii de la Goldman Sachs au redus pronosticul privind creşterea PIB-ului Kazahstanului pentru anul viitor de la 5 la 3,5 procente. În ceea ce priveşte inflaţia, din septembrie anul trecut şi până în septembrie anul acesta, aceasta a crescut cu 18,2%.

Desigur, economia kazahă are mai puţine rezerve decât cea rusă, însă ţara va traversa criza fără mari pierderi, consideră experţii. Azerbaidjanul preferă, spre deosebire de Rusia, să nu-şi investească banii din exportul de gaz şi petrol în active de stat, ci să-i cheltuiască imediat în interiorul ţării.

De aceea, un ritm accelerat de creştere economică în Azerbaidjan nu miră pe nimeni. Este adevărat că şi inflaţia creşte proporţional: de 21,5% într-un an. Produsele s-au scumpit cu 30 la sută. În schimb, PIB-ul ţării a crescut în ultimele 9 luni cu 15%, în special din contul exporturilor de petrol. Totuşi, investiţiile străine au scăzut, iar petrolul se ieftineşte.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite