Cu talibanii, împotriva Al-Qaida?

SUA îşi schimbă strategia din Afganistan şi încurajează negocieri între Kabul, talibani şi vecini. Tot mai multe voci din tabăra forţelor aliate susţin că pentru încheierea conflictului şi crearea unui stat cu instituţii stabile este nevoie de o soluţie politică, nu de una militară.

Afganistanul va fi o confruntare majoră a preşedintelui Obama cu realităţile internaţionale. După ce în campania electorală a promis suplimentarea trupelor SUA din Afganistan – inclusiv cu efective retrase din Irak -, Barack Obama anunţă acum încă o schimbare de strategie: implicarea Iranului şi, inevitabil, a Pakistanului.

Oricum, cu plusul sau minusul iranian, regiunea afgano-pakistaneză rămâne un front extrem de greu pentru SUA şi aliaţii lor. La şapte ani de la înlăturarea talibanilor de la putere, Afganistanul se confruntă cu o puternică revenire a insurgenţilor.

Guvernul de la Kabul nu deţine controlul asupra întregului teritoriu, acuzaţiile de corupţie împotriva unor înalţi oficiali afgani sunt tot mai frecvente, iar securitatea din ţară nu se îmbunătăţeşte.

Breşa lui Osama

O treime dintre cei intervievaţi în cadrul unui sondaj internaţional realizat de BBC, pe un eşantion de 24.000 de oameni din 23 de ţări, cred că politicile SUA şi războiul împotriva terorismului nu au făcut decât să întărească Al-Qaida, ai cărei militanţi luptă acum, alături de talibani, împotriva forţelor Coaliţiei la graniţa cu Pakistanul.

Chiar dacă serviciile secrete americane vorbesc despre o „înfrângere strategică suferită de Al-Qaida”, unii analişti pe probleme de securitate consideră că atacurile americane în zonele tribale mai mult unesc diferitele grupări islamiste.

"Administraţia Bush a acordat prioritate invaziei Irakului în detrimentul securizării graniţei afgano-pakistaneze", scrie Gareth Porter, în "Asia Times".

Aşa ar fi reuşit Bin Laden să fugă, în 2001. Dacă prioritatea administraţiei Bush ar fi fost capturarea lui Bin Laden, ar fi luat această măsură de precauţie înainte de începerea ofensivei din Afganistan – conchide analistul american.

În opinia multor observatori, singura soluţie viabilă pentru a lovi decisiv Al-Qaida este acum deschiderea unor canale de discuţii cu talibanii, cu scopul de a-i integra în sistemul politic afgan.

Defetişti sau realişti?

În privinţa războiului efectiv cu talibanii, comandantul forţelor britanice din provincia Helmand a declarat recent că „în Afganistan nu poate fi obţinută o victorie militară decisivă”. În opinia sa, securitatea nu se poate îmbunătăţi decât în urma unor discuţii cu talibanii, ideea înlăturării complete a insurgenţei din ţară fiind nerealistă.

„Nu vom câştiga acest război. Miza pentru noi este reducerea insurgenţei la un  nivel la care să nu mai reprezinte o ameninţare strategică şi să poată fi gestionată de armata afgană”, explică generalul Mark Carleton-Smith.

Mulţi oficiali diplomatici şi militari britanici îi împărtăşesc punctul de vedere şi au ajuns să considere că există şi elemente legitime în mişcarea talibană, reprezentative pentru populaţia afgană, care ar trebui incluse în noul sistem politic afgan.

Secretarul american al Apărării, Robert Gates, consideră însă „defetiste” afirmaţiile generalului aliat potrivit cărora războiul cu talibanii nu poate fi câştigat, dar a recunoscut că o soluţionare a conflictului ar necesita negocieri cu aceştia – însă numai dacă talibanii ajung la un acord cu guvernul de la Kabul.

Declaraţiile lui Gates lasă să se înţeleagă că SUA sunt dispuse să păşească pe drumul reconcilierii cu talibanii pentru a se retrage dintr-un război care face zilnic prea multe victime.

O victorie simbolică a insurgenţilor asupra unor forţe străine care se retrag în urma unei înţelegeri interne între guvernul afgan şi insurgenţi ar fi mai puţin dureroasă decât o prelungire a conflictului.

Totuşi, Robert Gates a ţinut să sublinieze că SUA nu vor negocia şi cu Al-Qaida. Mai mult, noua strategie pare să mizeze pe izolarea organizaţiei teroriste exact prin cooptarea unor talibani mai moderaţi în structurile de putere de la Kabul. Acest proces trebuie să aibă însă loc în termenii stabiliţi de guvernul afgan, iar talibanii trebuie să recunoască autoritatea acestuia.

Puterile vecinilor

Puterile regionale ar putea şi ele să joace un rol important în îmbunătăţirea securităţii la graniţele Afganistanului. „Lucrurile s-au schimbat destul de mult în Afganistan şi Pakistan, astfel încât o revizuire a întregii noastre strategii aici este justificată.

Trebuie să asigurăm coordonarea de ambele părţi ale graniţei şi să includem şi alte state care joacă un rol important în regiune: Pakistanul şi India”, a spus amiralul Michael Mullen, şeful Statului-Major american.

Într-o încercare de a-i aduce pe talibani la masa negocierilor, preşedintele Hamid Karzai a cerut şi regelui Arabiei Saudite să faciliteze negocieri de pace cu talibanii.

Intransigenţa talibană

Acasă, Karzai le-a promis liderilor talibani protecţie în cazul în care depun armele. Aceştia nu-l consideră însă un lider puternic, care să poată aproba şi implementa o potenţială înţelegere fără acordul Americii şi resping orice discuţii cu forţele aliate.

„Nu vom negocia niciodată cu invadatorii. Am mai spus-o şi o spunem din nou că forţele străine trebuie să se retragă fără nicio condiţie”, a declarat Qari Mohammad Yousuf, purtător de cuvânt al talibanilor pentru agenţia de presă afgană din Pakistan AIP.

Mai mult, talibanii au ameninţat că vor ataca circumscripţiile electorale şi pe candidaţi în alegerile prezidenţiale de anul viitor. „Acestea nu sunt alegeri, sunt o glumă ce vrea să arunce praf în ochii oamenilor. Unde vor avea loc alegerile? Cât teritoriu afgan controlează guvernul şi trupele străine?”, a spus Qari Yousuf Ahmadi, purtătorul de cuvânt al Mullahului Omar.

Război mondial

Comandantul NATO în Afganistan, generalul David McKiernan, a declarat recent că mai are nevoie de 14.000 de soldaţi pentru a combate cu spor insurgenţa la graniţa cu Pakistanul. Macedonia şi Germania au decis deja să suplimenteze numărul de trupe trimise în Afganistan.

Orice discuţie despre viitorul Afganistanului ar trebui să-i implice nu doar pe talibani, ci şi puterile regionale precum Pakistanul, Iranul, India şi Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai (adică Rusia şi China), susţine Ortwin Henning într-o analiză pentru ISN Security Watch.