VIDEO Statele Unite: CIA ştie cum să combată reţeaua Al Qaida

.

Între atentatul sinucigaş comis de Al-Qaida la 27 august 2009 împotriva prinţului Mohammed bin Nayef, ministrul adjunct de interne al Arabiei Saudite, şi atentatul sinucigaş comis la 30 decembrie 2009 de un militant taliban la baza Chapman din Afghanistan, soldat cu moartea a 7 agenţi ai CIA, există o asemănare surprinzătoare care a scăpat analiştilor serviciilor de informaţii americane şi ai Consiliului Securităţii Naţionale a S

De asemenea, se poate face o comparaţie şi între atentatul nereuşit împotriva prinţului Mohammed bin Nayef şi tentativa nigerianului Umar Abdulmutalleb, din ziua de Crăciun, de a arunca în aer avionului companiei americane Delta cu destinaţia Detroit.

Studierea amănunţită a metodelor de acţiune ale organizaţiei Al-Qaida ar fi putut preveni atentatele de la baza CIA din Afghanistan şi din avionul companiei Delta, susţine publicaţia israeliană.

În cazul prinţului saudit, însărcinat cu combaterea terorismului, atentatorul Abdullah Hassan Tali, zis Abu-Khair a reuşit să pătrundă în palatul ministrului adjunct de interne de la Jeddah după ce a reuşit să-i câştige încrederea. Cu mult timp înainte de data atentatului, Abu Khair intrase în contact cu serviciile de securitate saudite şi declarase că atât el, cât şi un important număr de militanţi Al-Qaida din Yemen erau dispuşi să se refugieze în Arabia Saudită. După ce Abu Khair şi reprezentanţii Ministerului saudit de Interne au purtat o serie de convorbiri în provincia Najran, la la frontiera yemenită, şi au primit informaţii veridice, prinţul saudit s-a lăsat convins de promisiunea atentatorului de a-i pune la dispoziţie o listă de agenţi ai organizaţiei Al-Qaida dispuşi să abandoneze activităţile teroriste şi i-a pus la dispoziţie avionul său personal pentru a se deplasa la Jeddah. Bucurându-se de încrederea autorităţilor, atentatorul a intrat cu uşurinţă în palatul de la Jeddah, unde a acţionat dispozitivul exploziv pe care îl avea asupra sa. Viaţa prinţului Mohammed bin Nayef a fost salvată doar de funcţionarea defectuoasă a încărcăturii explozive ascunsă sub hainele atentatorului.

Debka File susţine că atentatorul taliban de la baza CIA Chapman din Afghanistan era un agent dublu, un agent al CIA care era cunoscut militarilor ce asigurau securitatea bazei şi cunoştea la rândul său procedura de rutină din interiorul bazei şi a reuşit să pătrundă în sala de sport a ofiţerilor CIA. Atentatorul taliban era de asemenea familiarizat cu sosirea la Kabul a unui înalt oficial al CIA şi a putut să-şi coordoneze atentatul pentru a coincide cu prezenţa în Afghanistan a înaltului oficial american, a cărui soartă nu este cunoscută. După comiterea atentatului de la baza Chapman, militanţii taliban au dat publicităţii un comunicat care afirma că sinucigaşul era un agent dublu, aflat în serviciul CIA, care a trecut de partea adversarilor SUA pentru a se răzbuna împotriva atacurilor avioanelor fără pilot americane în care şi-au pierdut viaţa numeroşi lideri ai organizaţiei Al-Qaida din Pakistan.

Pe lângă folosirea de agenţi dubli care reuşesc să câştige încrederea adversarului, Al-Qaida a recurs în toate cele trei atentate şi la metoda camuflării dispozitivelor explozive în lenjeria intimă a atentatorilor. Abu Khair în Arabia Saudită, agentul dublu al CIA din Afghanistan şi nigerianul Umar Abdulmutalleb la bordul avionului Delta au trecut nedetectaţi prin controalele de securitate datorită camuflării abile a unor bombe în interiorul lenjeriei de corp. În cazul teroriştilor saudit si nigerian, dispozitivele explozive au funcţionat defectuos, dar în cazul agentului dublu taliban, încărcătura explozivă a fost acţionată cu efect maxim şi a dus la efectele scontate.

Debka File susţine că serviciile de informaţii ale SUA au adoptat o atitudine birocratică faţă de problematica terorismului, care le permite să rezolve doar anumite manifestări ale acestuia, dar sunt lipsite de o metodologie clară, care să le permită să citească şi să înţeleagă mintea teroriştilor şi modul lor de acţiune