2008, un an plin de crize de neuitat

Evenimente importante pentru zeci de milioane de oameni au trecut prea repede în plan secund. Anul a fost marcat de independenţa Kosovo, respingerea tratatului de la Lisabona, ciocnirea din Georgia, alegerea primului preşedinte de culoare al SUA ori atacurile din Mumbai, dar nu poate fi rezumat de acestea.

La 1 ianuarie 2008, Ciprul – cu cele două baze militare suverane britanice din insulă - şi Malta au adoptat euro; la acel moment, 74% din ciprioţi şi 65% din maltezi se temeau că euro le va mări preţurile.

Tot la începutul lui ianuarie, preţul petrolului a atins - pentru prima oară - 100 de dolari pe baril, zdruncinând puternic economiile dependente de petrol, mai ales cea a SUA.

Preţul-record s-a datorat unui cumul de violenţe politice în Nigeria şi Algeria - membre OPEC şi surse-cheie pentru importurile americane de petrol după scăderea importurilor din Mexic şi Venezuela.

Luna următoare, Moscova conducea în golful Biscay, din apropierea coastelor Franţei şi Spaniei, cel mai mare exerciţiu aero-naval rusesc în ape străine de la implozia URSS.

Ocazie pentru cuirasatul Moskva să lovească o ţintă aflată la 350 de mile distanţă cu o rachetă de croazieră supersonică Bazalt, capabilă să poarte focoase nucleare.

Exerciţiile au avut loc pe fundalul opoziţiei preşedintelui Putin în privinţa independenţei Kosovo şi a instalării unui scut antirachetă în Europa de Est.

În februarie, compania petrolieră de stat a Venezuelei (PDVSA) a suspendat vânzările de ţiţei către compania americană Exxon Mobil, acuzată de „hărţuire juridico-economică“.

Preşedintele Chavez a plusat, ameninţând că ar putea întrerupe exporturile către SUA. Anterior, Exxon s-a opus naţionalizării de către guvernul venezuelean al unuia dintre cele patru proiecte de extracţie a petrolului greu din bazinul râului Orinoco. Un tribunal britanic a hotărât îngheţarea unor active din străinătate ale PDVSA, în valoare de 12 miliarde de dolari.

Scuze istorice

Tot în februarie, noul premier australian, Kevin Rudd, a cerut scuze oficiale aborigenilor, ai căror copii au fost luaţi cu forţa de lângă părinţii lor, ca politică de asimilare. O anchetă guvernamentală australiană a constatat că, între 1869 şi 1969, peste 100.000 de copii au fost obligaţi să-şi părăsească familiile, pentru a fi plasaţi în orfelinate sau în familii europene.

Şi premierul Canadei, Stephen Harper, a cerut, vara trecută, scuze guvernamentale zecilor de mii de indigeni care au fost despărţiţi de familii şi trimişi în internate - unde mulţi au fost abuzaţi -, în cadrul procesului de „distrugere a identităţii lor de indieni”.

Revolte şi alegeri

Pe 18 februarie, în Pakistan aveau loc, în sfârşit, alegerile parlamentare amânate din cauza revoltelor care au izbucnit după asasinarea lui Benhazir Bhutto. Partidele aflate în opoziţie au obţinut mai mult de jumătate din locurile Parlamentului, în detrimentul sprijinitorilor lui Pervez Musharraf.

În august, colonelul a demisionat din funcţia de preşedinte, ameninţat de coaliţia de guvernare cu tribunalul şi părăsit de armată. Pe fondul tulburărilor continue de la Islamabad, premierul Yousaf Raza Gilani supravieţuieşte unei tentative de asasinat. Pe 6 septembrie, Asif Ali Zardari, soţul defunctei Benazir Bhutto, este ales preşedinte al Pakistanului.

În acest timp, în Tibet izbucnesc demonstraţii violente împotriva guvernului de la Beijing şi sunt vandalizate clădiri deţinute de chinezi. În Bhutan aveau loc însă primele alegeri generale, la scurt timp după ce monarhia absolutistă a devenit constituţională.

În Nepal, noul legislativ, ocupat de foştii rebeli maoişti, a votat pentru abolirea monarhiei absolutiste, după 240 de ani de dominaţie regală, şi proclamarea Republicii Federale Democrate. Pe 23 iulie, Ram Baran Yadav şi-a depus jurământul ca primul preşedinte nepalez.

În aprilie, Raila Odinga devine noul prim-ministru al Kenyei în fruntea unei coaliţii de guvernare, punând astfel capăt unei prelungite crize politice. Peste 1.000 de oameni au fost omorâţi şi 300.000 strămutaţi ca urmare a violenţelor survenite după controversatele alegeri din decembrie pe care atât Odinga, cât şi preşedintele Mwai Kibaki au susţinut că le-au câştigat.

Ulterior, cei doi lideri au hotărât să împartă puterea, dar divergenţele în privinţa împărţirii portofoliilor au continuat, până ce fiecare dintre cele două formaţiuni a primit câte 20 de ministere. Controverse similare au avut loc în Zimbabwe, unde preşedintele Robert Mugabe a fost reales cu 85,5% din voturi în turul doi al alegerilor prezidenţiale.

După îndelungi negocieri şi proteste ale opoziţiei, Robert Mugabe a semnat un acord de împărţire a puterii cu liderul opoziţiei, Morgan Tsvangirai, în urma căruia acesta a fost desemnat premier.

La începutul lunii septembrie, în Thailanda au izbucnit cele mai grave violenţe de la începerea demonstraţiilor anti-guvernamentale, în mai.

Premierul Samak Sundaravej, acuzat de mai multe acte de corupţie, declară starea de urgenţă la Bangkok, dispune restrângerea libertăţilor civile şi autorizează armata să restabilească ordinea - prin reţinerea protestatarilor şi cenzurarea mass-media care pot „submina securitatea publică”.

Catastrofe şi terorism

Pe 3 august, mii de pelerini s-au strâns la templul indian Bilaspur pentru a se ruga unei zeiţe hinduse, în timpul unui festival anual. Peste 3.000 de oameni au încercat să intre în templu în acelaşi timp, o balustradă s-a prăbuşit, creând panică: 123 de oameni au murit striviţi. O busculadă similară a omorât 224 de oameni, pe 30 septembrie, în templul Jodhpur.

În ajunul Olimpiadei de la Beijing, doi membri ai Mişcării Islamice din Turkestanul de Est au înjunghiat mortal 16 oameni şi au rănit 16 poliţişti în provincia chineză Xinjiang, preponderent musulmană.

Nu în ultimul rând, un atentat sinucigaş cu maşină-capcană a avut loc în oraşul Lakhdaria din Algeria, rănind doi ingineri străini. Atacul a survenit la doar câteva ore după ce numărul doi al Al-Qaida, Ayman al-Zawahiri, a făcut apel, printr-un mesaj înregistrat, la „îndepărtarea“ francezilor şi spaniolilor din nordul Africii.

Cine se încumetă să facă previziuni pentru 2009?

Matei Dobrovie este asistent editorial la FP România

Premiere în medicină

22 aprilie - Chirurgii de la spitalul londonez Moorfields Eye au făcut primele implanturi de ochi bionici la pacienţi orbi.

18 noiembrie –Într-un spital barcelonez, universitari din Barcelona, Bristol, Padova şi Milano au realizat primul transplant de trahee modelată cu ajutorul celulelor stem ale pacientului, ceea ce anihilează riscul respingerii noului organ de către organism.

Pe 6 noiembrie aceeaşi tehnică a fost folosită de cercetători japonezi pentru a crea ţesut cerebral funcţional.