Voronin şi Smirnov au dat spectacol pentru Rusia

Liderii de la Chişinău şi Tiraspol au decis să continue consultările cu Moscova. Dornică să-şi confirme rolul de mediator în conflictele îngheţate, Rusia a reuşit să-i aducă din nou la discuţii pe Igor Smirnov şi Vladimir Voronin.

Liderul de la Chişinău a declarat presei că întrevederea de miercuri a fost o intenţie din partea lui Smirnov de a da un spectacol. „Acest spectacol trebuia dat pentru că trebuia să onoreze nişte promisiuni“, a declarat Voronin.

Preşedintele Republicii Moldova a mai afirmat că liderul separatist nu a fost pregătit pentru discuţii serioase, pentru că a susţinut permanent că trebuie semnate acorduri între două state.

„Toată lumea însă i-a explicat, inclusiv Federaţia Rusă, prin decizia Dumei de Stat, că Transnistria trebuie să fie parte componentă a Republicii Moldova“, a menţionat Voronin.

El a discutat, miercuri, timp de aproape două ore, cu liderul regimului separatist, în Palatul de creaţie pentru copii şi tineret din Tiraspol.

Întâlnirea a fost „presărată“ de replici dure şi ironii, iar principalele acorduri la care s-a ajuns sunt continuarea consultărilor între Chişinău şi Tiraspol, cu participarea Federaţiei Ruse, şi anularea taxelor pentru cetăţenii Republicii Moldova care se vor deplasa în Transnistria.

Negocieri sub îndrumarea Kremlinului

În schimb, nu s-a ajuns la un acord în privinţa negocierilor în format „5+2“ - Republica Moldova, Transnistria, Ucraina, Rusia, OSCE, UE şi SUA, blocate din 2006.

Smirnov a insistat că discuţiile trebuie să aibă loc între Moldova şi Transnistria, iar Federaţia Rusă şi Ucraina să fie garanţi ai deciziilor aprobate.

Liderul separatist a acuzat apoi Occidentul că ar plăti bani Moldovei şi i-a sugerat lui Voronin să discute singur cu „camarazii SUA şi UE, care instituie democraţia prin presiune“.

În contextul în care în formatul 2+1 a fost criticat dur de experţi şi diplomaţi occidentali, preşedintele Vladimir Voronin a menţionat că sunt posibile consultări şi cu participarea altor părţi, cum ar fi OSCE, sau a altor actori care îşi vor exprima dorinţa.

România, motiv de îngrijorare

Întrevederea de miercuri este a doua din acest an dintre Voronin şi Smirnov, prima având loc la 11 aprilie, cu medierea activă a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov.

Presa rusă a scris încă în primăvara acestui an că Moscova doreşte o reglementare rapidă a conflictului transnistrean, pe care o condiţionează prin consfinţirea statutului de neutralitate a Republicii Moldova şi neaderarea la NATO, pentru a-şi demonstra calitatea de mediator în conflictele îngheţate.

Subiectul a devenit cu atât mai speculat odată cu declanşarea războiului ruso-georgian din luna august.

Discuţii aprinse a provocat şi propunerea Chişinăului privind dezarmarea totală a ambelor părţi, ca garanţie de securitate. Aceasta reprezintă o iniţiativă mai veche a preşedintelui Voronin, care prevede că atât Transnistria, cât şi Republica Moldova să renunţe la forţele lor militare, ceea ce ar putea contribui la reglementarea conflictului.

Smirnov a spus că aceasta nu ar exclude intervenţia în conflict a unor state străine şi în special a României. El a cerut apoi să fie adoptată o lege care ar permite staţionarea forţelor pacificatoare ruse în Transnistria până la reglementarea conflictului. În acelaşi timp, el a acuzat România că ar fi furnizat armament Moldovei.

„Despre ce demilitarizare poate fi vorba când Republica Moldova este la hotar cu România, care i-a livrat armament?“, s-a întrebat retoric Smirnov.

Liderul regimului separatist a mai declarat că Transnistria îşi menţine poziţia referitor la obţinerea independenţei regiunii, în baza rezultatelor referendumului din 2006, când majoritatea populaţiei s-a pronunţat pentru integrarea în Federaţia Rusă.

Demitere

La două zile de la întâlnirea cu Voronin, liderul separatist l-a demis pe ministrul Securităţii de stat, Vladimir Antiufeev, care i-ar fi făcut concurenţă lui Smirnov pentru conducerea Transnistriei. Antiufeev - unul dintre „fondatorii“ Transnistriei - s-a opus în nenumărate rânduri apropierii de Chişinău.

Despre ce demilitarizare poate fi vorba când Republica Moldova este la hotar cu România, care i-a livrat armament

Igor Smirnov

liderul separatist de la Tiraspol

Gazprom agită „arma gazului“ înspre Chişinău

Creşterea restanţelor Republicii Moldova pentru gazele naturale deja livrate provoacă îngrijorări la gigantul rus Gazprom, care a şi ameninţat cu întreruperea alimentării cu gaze.

„Dacă nu vor fi luate măsuri urgente pentru achitarea datoriilor, toată po­pulaţia Republicii Moldova riscă să rămână fără gaze naturale“, se arată într-un comunicat al Gazprom.

În replică, Moldovagaz a precizat că problema achitării datoriilor a fost analizată săptămâna trecută, în cadrul întrevederii între vicepremierul Igor Dodon şi vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al Gazprom, Valeri Golubev.