VIDEO Piraţii somalezi, între o porţie de spaghete şi ameninţarea şeicilor

Garowe este probabil singurul loc de pe planetă unde se găseşte o pancartă cu inscripţia "Interzis piraţilor!". Deşi lupii de mare somalezi au speriat toate flotele comerciale ale lumii, capitala provinciei nordice Puntland înseamnă pentru ei acasă dar şi o ameninţare din ce în ce mai mare. Unul dintre cei mai influenţi piraţi din Somalia, Abshir Boyah, spune că este gata să renunţe la "cariera" sa dacă va obţine o serie de ga

Citiţi şi:
- Problema pirateriei vine de pe uscat, nu de pe mare
- Pericolele mării
- Piraţii din Somalia, problemă mondială
- La vânătoare de piraţi în Golful Aden

Membru într-un consiliu al piraţilor numit "Corporaţia", înaltul şi uscăţivul Boyah a spus că a deturnat peste 25 de nave dar că este gata să renunţe la piraterie. “Frate, islamicii ăştia vor să îmi taie mâinile“, a spus acesta, potrivit The New York Times, în timp ce mânca spaghete şi carne de cămilă. Şeicii par să îl neliniştească mai mult decât o fac toate patrulele internaţionale. “Poate e timpul pentru o schimbare”, a spus Boyah.

În Garrowe, regiune din nordul Somaliei, locuieşte o treime din populaţia Somaliei şi sunt concentraţi cei mai mulţi piraţi. Pentru prima oară în acest loc, câteva dintre comunităţile care au prosperat cu dolarii piraţilor încearcă acum să îi alunge pe aceştia.

Se formează miliţii anti-piraţi. Şeicii şi liderii guvernamentali pornesc o campanie de alungare a acestora, cerându-le să plece din oraş şi predicând femeilor la moschei să nu se mărite cu aceşti bandiţi maritimi care nu sunt islamişti.  Există chiar şi un semn pe un loc de parcare din capitala regiunii Puntland, care ar putea fi unicul de acest fel din lume şi pe care scrie cu literele roşii şi groase "Interzis piraţilor".

În general, pirateria este văzută în Somalia ca o sursă de prosperitate. Dar aici, în Garoowe, piraţii sunt percepuţi din ce în ce mai mult ca nişte pete pe cultura musulmană, sunt acuzaţi că au adus în oraş droguri, alcool, haos pe străzi şi SIDA. “Piraţii ne strică societatea”, a spus preşedintele Puntland, Abdirahman Mohamed Mohamud. “Îi vom strivi”, a adăugat acesta.

În ultimele 18 luni, piraţii au obţinut 100 milioane de dolari, potrivit grupurilor maritime internaţionale. Atfel că va fi dificil pentru afaceriştii locali să  producă aceşti bani printr-o altă activitate.

Şefii piraţilor din Puntland spun că sunt gata să renunţe la piraterie dacă şeicii le găsesc subalternilor locuri de muncă şi dacă îi ajută pe piraţi să facă o pază de coastă care să protejeze ţărmul de pescuitul ilegal şi de dumping (vânzarea unor produse sub preţul de producţie).

Între ciocan şi nicovală

Oficialii recunosc cu regret că piraţii i-au ajutat într-un fel pe somalezi prin faptul că au atras atenţia asupra ţării şi au venit ajutoare. “Trist dar adevărat“, a spus Farah Dala, ministrul planificării şi cooperării internaţionale din Puntland.  “După toate durerile cauzate de război, lumea ne dă atenţie în sfîrşit pentru că simte şi ea o parte din durerea noastră“, a explicat acesta.

Luna trecută, după ce un căpitan american a fost răpit, Somalia a primit peste 200 milioane dolari pentru combaterea pirateriei. De atunci, s-au înteţit şi patrulele maritime şi au fost arestaţi zeci de piraţi.

Boyah spune că afacerea devine din ce în ce mai riscană dar că mai sunt multe nave comerciale şi ocenul este mare. “E ca la vânătoare acolo”, a spus el, potrivit căruia pe mare “câteodată prinzi o căprioară, câteodată un dik-dik (antilopă somaleză)”.

Când Boyah a intrat într-un restaurant, a strâns zeci de mâini până s-a aşezat la masă cu jurnaliştii. “Ha!”, a spus el, “eu să mănânc cu albi! E ca şi cum ar mânca pisica lângă şoarecii!”.

Fostul preşedinte, Mohamud Muse Hirsi, a fost suspectat de colaborare cu piraţii. Noul preşedinte însă, este un tehnocrat care vine din Australia cu o armată de consultanţi şi este primul lider care vrea cu adevărat să facă împotriva pirateriei. Totuşi oficiali din Puntland fac foarte puţine în acest sens, deşi acţiunea se petrece chiar sub nasul lor, fiindu-le teamă să pornească un război cu cartelurile. Întrebat de ce nu arestează "peştele cel mare", Abdirahman a spus că “zvonurile sunt una, noi avem nevoie de dovezi”.

Într-adevăr, este greu să vezi exact unde s-au dus milioanele din Garowe. Sunt câteva case noi şi hoteluri frecventate de  piraţi, dar cam atât. Boyah, care locuieşte într-o casă simplă, spune:  “Să nu fiţi surprinşi dacă vă spun că banii au dispărut”. Pe petreceri, nunţi, bijuterii, maşini, spune acesta.

Urmăreşte VIDEO un scurt documentar despre viaţa piraţilor somalezi: