VIDEO Summit îngheţat la Copenhaga

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Felipe Calderon (stânga), a primit un glob pământesc de la premierul britanic, Gordon Brown
Felipe Calderon (stânga), a primit un glob pământesc de la premierul britanic, Gordon Brown

Conferinţa asupra climei are toate şansele să se încheie fără decizii majore. Un acord final este pus sub semnul întrebării, din cauza reticenţelor Chinei şi SUA. Şefii de stat şi de guvern care au sosit, ieri, în capitala daneză vor trebui să salveze aparenţele.

Negocierile asupra climei erau în impas, ieri, la Copenhaga, în pofida angajamentelor financiare pe termen scurt din partea mai multor state dezvoltate, în special în combaterea efectelor despăduririlor, potrivit AFP.

Premierul suedez Fredrik Reinfedlt, care prezidează Uniunea Europeană, a declarat că are dubii asupra posibilităţii ca în ultima zi a summitului să se ajungă la un acord în măsură să permită atingerea obiectivului anunţat, de limitare a creşterii temperaturii medii a planetei la două grade Celsius.

Gazdele daneze au renunţat la planurile de a propune noi proiecte de texte care să deblocheze discuţiile, după ce mai multe ţări în curs de dezvoltare şi-au exprimat opoziţia pe motiv că acestea ar favoriza statele puternic industrializate.

Hugo Chavez: Dacă mediul ar fi fost o bancă, americanii ar fi salvat-o

Delegaţii au fost de acord cu propunerea premierului danez, Lars Lokke Rasmussen, de a despărţi convorbirile pe două paliere - unul privind reducerea emisiilor până în 2020 de către naţiunile dezvoltate, cu excepţia SUA, iar celălalt de identificare a unor modalităţi de a determina naţiunile să încetinească schimbarea climatică.

Coşmarul celor două grade Celsius

Asta va face poluarea din oamenii viitorului?

Asta va face poluarea din oamenii viitorului? Foto: Reuters

„Este necesar să menţinem obiectivul de două grade, dar nu sunt sigur că vom ajunge la un acord în timpul conferinţei ONU ", a declarat Reinfedlt. Negocierile internaţionale asupra climei vizează limitarea creşterii temperaturii medii a planetei până la nivelurile preindustriale.

Pentru a se menţine sub această limită, este necesară, potrivit avizului oamenilor de ştiinţă, înjumătăţirea tuturor emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră până în 2050.

„Europa şi-a făcut partea ei de treabă", angajân­-
du-se deja să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% până în 2020 faţă de anul 1990 şi este gata să treacă la o reducere şi mai mare, de 30%, dacă alte ţări dezvoltate vin cu oferte comparabile şi dacă statele emergente îşi aduc o contribuţie, a spus Reinfeldlt.

România, care este reprezentată la summit de preşedintele Traian Băsescu, a susţinut obiectivul stabilit de UE, acela de reducere cu 30% a emisiilor de carbon.

Merkel, supărată pe SUA

Cancelarul german Angela Merkel a reproşat că promisiunile făcute de ţările industrializate la reuniunea de la Copenhaga nu sunt suficiente şi că propunerea SUA nu este ambiţioasă. „Trebuie să spun foarte onest că propunerea Washingtonului de a reduce emisiile de CO2 cu 4%, comparativ cu nivelul din 1990, nu este ambiţioasă", a afirmat Merkel.

Şefa diplomaţiei americane, Hillary Clinton, a anunţat că Statele Unite vor contribui cu un ajutor de 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020 pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, cu condiţia ca marile economii emergente să dea dovadă de transparenţă.
Statele industrializate s-au arătat mai generoase să plătească preţul poluării decât să ia măsuri dure pentru a o reduce.

Astfel, Australia, Franţa, Japonia, Norvegia, Marea Britanie şi SUA au anunţat un ajutor imediat de 3,5 miliarde de dolari pe trei ani „pentru încetarea despăduririlor din statele în curs de dezvoltare. Japonia a mai propus 19,5 miliarde de dolari, dintre care 15 miliarde din banii publici, pe o perioadă de trei ani, pentru a ajuta ţările cele mai vulnerabile în faţa impactului schimbărilor climatice.

Pretenţia Chinei

Delegaţia chineză a revendicat dreptul de a emite, pe termen lung, tot atâta gaz cu efect de seră ca şi Occidentul. China, care pozează în apărător ferm al ţărilor în curs de dezvoltare, nu a pierdut nicio ocazie pentru a denunţa lipsa simţului de răspundere al ţărilor industrializate.

Pentru Beijing, ţărilor dezvoltate le revine responsabilitatea istorică a încălzirii climatice, deoarece în principal ele, şi nu noii producători care sunt ţările emergente, au acumulat gaze cu efect de seră în atmosferă de un secol şi jumătate, gaze care încă se află acolo, dat fiind lunga lor durată de viaţă.

Autorităţile chineze s-au angajat să reducă "intensitatea emisiilor de bioxid de carbon" cu 40-45% până în 2020, în raport cu 2005, dar nimic mai mult.

Poantele summitului

Preşedintele bolivian, Evo Morales, a estimat că „va fi dificil de obţinut un acord din cauza manevrelor unor multinaţionale". Liderul venezuelean, Hugo Chavez, a spus că „dacă ar fi fost clima o bancă, aţi fi salvat-o". Premierul scoţian, Alex Salmond, le-a promis liderilor care vor reduce, până în 2020, cu 42% emisiile de CO2, o sticlă de whisky scoţian, „2020", cu o concentraţie de 42% alcool.

Capitala daneză a îngheţat precum reuniunea asupra climei

Capitala daneză a îngheţat precum reuniunea asupra climei Foto: Reuters

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite