Secolul celor nouă coşmaruri climatice

Un nou studiu identifică cele mai mari ameninţări climatice la nivel planetar. Pragul critic de producere a unor schimbări dramatice ale climei, pe fondul topirii gheţarilor din Antarctica sau

Un nou studiu identifică cele mai mari ameninţări climatice la nivel planetar.

Pragul critic de producere a unor schimbări dramatice ale climei, pe fondul topirii gheţarilor din Antarctica sau dispariţiei pădurii amazoniene, va avea loc în următorii 100 de ani, arată un studiu internaţional realizat cu colaborarea a zeci de climatologi reputaţi. Oamenii de ştiinţă avertizează că schimbările climatice se vor traduce printr-o modificare bruscă şi dramatică a elementelor geofizice ale planetei dacă temperaturile medii globale continuă să crească din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră.

Ca punct de plecare, oamenii de ştiinţă au definit "pragul critic" drept acel moment la care până şi cea mai mică modificare a climei cauzată de activităţile umane va avea efecte catastrofale şi ireversibile asupra planetei. Studiul a identificat nouă mari scenarii catastrofice care pot deveni realitate în următorii 100 de ani. Primul dintre acestea este topirea gheţurilor din Oceanul Arctic, fenomen care, în opinia majorităţii specialiştilor, este deja iminent.

Al doilea mare risc este topirea stratului de gheaţă din Groenlanda. Potrivit estimărilor, topirea totală va avea loc pe parcursul a 300 de ani, însă pragul critic şi ireversibil va fi atins în mai puţin de 50 de ani. Al treilea risc este acela ca uriaşa calotă glaciară din vestul Antarcticii să se prăbuşească pe neanunţate după ce marginile sale vor intra în proces de topire din cauza temperaturilor ridicate. Al patrulea mare risc este legat de Curentul Golfului, care străbate nordul Oceanului Atlantic, de la est la vest, influenţând clima mai multor ţări. Puţini climatologi cred că acest curent oceanic de uriaşă importanţă va fi oprit complet în acest secol, însă ei cred că modificări semnificative pot avea totuşi loc.

Secetă şi ecosisteme distruse

"El Nino", curentul din sudul Pacificului, ar putea fi, la rândul său, afectat de temperaturile crescute, provocând un întreg lanţ de modificări ale climei. Musonul de vară indian, care depinde de diferenţele de temperatură dintre uscat şi ocean, ar putea suferi o modificare a echilibrului din cauza poluanţilor care produc temperaturi scăzute la nivel local. Un alt mare risc are legătură cu musonul din vestul Africii, a cărui schimbare ar putea provoca secetă severă.

Pădurea amazoniană, afectată de încălzirea globală, dar mai ales de defrişările masive, ar putea fi afectată de un colaps al ecosistemului şi al precipitaţiilor. La fel de ameninţate sunt pădurile boreale, ecosisteme vitale din nordul continentelor american şi european. Potrivit estimărilor, copacii din Siberia şi Canada, adaptaţi la frig, mor pe măsură ce temperaturile globale cresc. Majoritatea, dacă nu totalitatea acestor nouă scenarii determină fenomene ireversibile o dată trecut acel "prag critic", iar efectele tranziţiei la noile caracteristici climatice vor fi resimţite din plin de generaţiile viitoare.