Ruşii vor din nou în Afganistan

Găsirea unui loc de muncă este preocuparea principală a afganilor

Moscova este gata să înceapă reconstrucţia acestei ţări, dar cu banii Occidentului şi fără licitaţii internaţionale. Rusia este interesată de 142 de obiective industriale construite de fosta URSS şi doreşte bani de la comunitatea internaţională.

„Considerăm că cel mai bun mijloc pentru a-i combate pe talibanii rebeli constă în a organiza şantiere civile. Aceasta va permite Afganistanului să dezvolte o economie normală şi independentă. De altfel, avem dreptul să cerem acces la lucrările noastre. Astfel, toate licitaţiile internaţionale marcate de practici de corupţie vor fi evitate. Lucrările construite de inginerii noştri trebuie reabilitate de aceştia", a declarat ambasadorul rus la ­NATO, Dmitri Rogozin, citat de „Kommersant".

Delegaţia rusă, condusă de ministrul de Externe Serghei Lavrov, va formula o propunere în acest sens în cadrul conferinţei pe tema Afganistanului, ce se va desfăşura astăzi la Londra, potrivit publicaţiei mai sus-menţionate. În opinia lui Rogozin, activitatea companiilor ruse în Afganistan ar putea fi asigurată din punct de vedere financiar de acele ţări „care au o grămadă de bani, doresc să ajute, dar nu sunt dispuse să trimită trupe".

„Pe timp de criză, nici măcar brânza dintr-o capcană de şoareci nu este gratis. Astfel, finanţarea acestor proiecte ar trebui să cadă în sarcina comunităţii internaţionale. Ce ţară şi cu cât va contribui, aceasta este o întrebare pentru partenerii noştri din Occident", a subliniat reprezentantul permanent al Moscovei la sediul NATO din Bruxelles.

Contribuţia URSS

Potrivit „Kommersant", din 1952 şi până în 1988, specialiştii sovietici au participat la construirea a 142 de obiective industriale şi de infrastrucutură în Afganistan. Lucrările de construcţie s-au realizat pe banii URSS.

Cele mai importante dintre acestea sunt Centrala hidroelectrică Pol-e Khomri II de pe râul Kunduz, cu o capacitate de 9.000 de KW, un baraj şi Centrala hidroelectrică Naglu de lângă Kabul, cu o capacitate de 100.000 de KW, combinatul de îngrăşăminte de azot din Mazar-i-Sharif, cu o capacitate de producţie de 105.000 tone de uree pe an, şoseaua Salang prin zona montană Hindu Kush.

Tot în acea perioadă a fost construită o întreagă reţea de drumuri, linii electrice, staţii de alimentare cu carburant, conducte de petrol şi gaze. Conform experţilor ruşi, în anii '70 şi '80 ai secolului trecut, aceste obiective asigurau circa 60% din Produsul Intern Brut (PIB) al Afganistanului.

Nemulţumiri la adresa NATO

Rusia este nemulţumită şi de lipsa de angajament din partea NATO în lupta împotriva traficului de heroină în Afganistan, deoarece acest drog face ravagii pe teritoriul său.

„Am scris comandantului NATO, amiralul James Stavridis, pentru a-mi exprima dezacordul faţă de atitudinea sa privind problema traficului de droguri în Afganistan", a mai declarat Rogozin. Potrivit diplomatului rus, amiralul a apreciat recent că „problema drogurilor este importantă, dar nu pe primul plan", în condiţiile în care Afganistanul produce 90 la sută din heroina traficată în lume.

„Circa 30.000 de tineri ruşi au murit anul trecut din cauza consumului de heroină produsă în această ţară", a precizat Rogozin, insistând că cifra este „de două ori mai mare decât pierderile totale - 15.000 - de militari sovietici în zece ani", în timpul intervenţiei în această ţară, în anii '80.

Supărarea ONG-urilor

Opt organizaţii umanitare internaţionale au avertizat împotriva „militarizării" ajutorului furnizat Afganistanului. „Militarizarea ajutorului îi plasează pe oamenii obişnuiţi pe linia de front a conflictului. Afganii spun că armata îi pune în pericol atunci când construieşte şcoli şi clinici ce devin apoi ţinte pentru opozanţii înarmaţi", se arată într-un raport al organizaţiilor umanitare publicat de Oxfam la Londra.