România s-a pierdut în triunghiul NATO-Rusia-Balcani

 Această teză este susţinută de  analişti politico-militari, după încheierea summitului Alianţei Nord-Atlantice

Noua „hartă” a NATO, trasată la Summitul de la Bucureşti, a conturat şi noi roluri pentru fiecare membru al Alianţei. Analiştii politico-militari români cred că, pentru România, o prioritate va fi reabilitarea relaţiilor cu Rusia.

Ei consideră că invitaţia lansată de Putin lui Băsescu, de a veni în vizită la Moscova, este o oportunitate, urmând chiar exemplul bunelor relaţii existente între Rusia şi SUA.

„Putem să iniţiem, cu mult curaj, un parteneriat strategic cu Rusia. Există o bună oportunitate în acest sens, oferită chiar de recenta invitaţie în Rusia, adresată de preşedintele Putin domnului Traian Băsescu”, este de părere general-maiorul (r) Mihaiu Mărgărit, director de proiect în cadrul Fundaţiei EURISC şi fost şef de serviciu de informaţii militare.

În opinia acestuia, parteneriatul cu Rusia va permite nu doar relaţii economice, ci şi lansarea unor proiecte comune legate de securitatea la Marea Neagră, în baza principiilor afirmate şi dezvoltate de NATO la Bucureşti.

Bunele relaţii dintre România şi Rusia ar putea reprezenta şi „garanţia unor proiecte pentru trasee de gazoducte şi conducte de petrol preconizate să plece, în diferite variante, din Caucaz spre Europa”.

Parteneriatul cu Rusia ar fi posibil mai ales în contextul în care ’’logica Războiului Rece’’, vehiculată după primul val al extinderii NATO, s-a dovedit a fi o eroare. O altă zonă de acţiune a României după Summitul de la Bucureşti ar putea fi „spaţiul ex-iugoslav, în baza unor apropieri ce vin din istorie”.

Această zonă „oferă şansa de a ne manifesta ca factor de stabilitate prin reconciliere, de consolidare democratică şi de integrare în comunitatea euro-atlantică a relativ noilor state. În general, politica de consolidare a parteneriatului NATO cu statele din Balcani, Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală ar putea fi preluată de România, iniţiind cu îndrăzneală acţiuni diplomatice”, consideră generalul Mărgărit.

Noi perspective spre Răsărit

Generalul de brigadă (r) Gheorghe Văduva, cercetător ştiinţific la Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, susţine şi el necesitatea modificării atitudinii României faţă de Rusia. În următorii ani, România şi Rusia şi-ar putea configura o nouă relaţie de parteneriat. „SUA şi Rusia au un parteneriat strategic.

 Rusia are un parteneriat cu NATO, prin Consiliul NATO-Rusia. Dacă noi avem un parteneriat strategic cu americanii, ce ne opreşte să avem un parteneriat strategic şi cu Rusia? Marii decidenţi în Marea Neagră sunt Turcia şi Rusia. Nu se poate face nimic fără ei.

Nu poţi ignora o mare putere de talia Rusiei“, consideră generalul Văduva. Foarte interesantă este situaţia Ucrainei şi a Georgiei, ţări despre care NATO a spus ferm, la Summitul de la Bucureşti, că vor fi membre ale Alianţei. Dar nu a spus când.

Am rămas ţară de frontieră

Unii analişti con­sideră că România ­poate aştepta cu speranţă momentul aderării Ucrainei şi a Georgiei, în ideea că din acel moment România nu va mai fi ţară de frontieră a NATO şi, ca urmare, va fi o ţară mai sigură.

Alţi analişti sunt însă sceptici şi consideră că, în ciuda promisiunilor de la ultimul summit, Ucraina şi Georgia vor rămâne în sfera de influenţă a Rusiei şi nu vor fi niciodată membre NATO.

La Bucureşti, NATO a acceptat doar doi noi membri  – Albania şi Croaţia. Regiunea Balcanilor devine aparent mai sigură, dar nici Croaţia, nici Albania nu sunt foarte puternice – nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere militar.

Ca urmare, România trebuie să trimită şi în anii următori militari pentru misiunile internaţionale din  „Balcanii de Vest“  (Kosovo şi Bosnia). Această precizare a făcut-o chiar preşedintele Traian Băsescu, acum câteva zile, în cadrul şedinţei de bilanţ a Ministerului Apărării.

De asemenea, militarii români vor continua să participe la misiunea NATO din Afganistan şi la misiunea internaţională din Irak, sub comandă americană.

Marele câştig – scutul european antirachetă

În opinia preşedintelui Băsescu, „un câştig major“ adus României de Summitul de la Bucureşti este decizia de dezvoltare a unui scut european antirachetă al NATO, complementar scutului antirachetă al SUA.

Asta înseamnă implicarea în finanţarea proiectului a tuturor celor 26 de ţări NATO, inclusiv a României, a precizat preşedintele Băsescu. În schimb, vom obţine protejarea teritoriului naţional împotriva rachetelor cu rază medie de acţiune, care ar putea fi lansate din zona Golfului.

Pe de altă parte, generalul de brigadă (r) Gheorghe Văduva consideră că la proiectul european antirachetă ar putea participa chiar şi Rusia: „În lume, există 18.000 de capete nucleare, care reprezintă o ameninţare împotriva tuturor ţărilor. Scutul antirachetă trebuie creat împotriva acestor capete nucleare, nu împotriva unui stat anume. Dacă ai nominalizat ca ţintă un stat, ţi-ai creat un inamic“.

La final de mandat, preşedintele Putin a avut o întrevedere cu preşedintele Băsescu, pe pământ românesc