Republica Moldova are şansa schimbării

După opt ani, comuniştii pot fi înfrânţi la scrutinul de duminică de forţele democrate. Apropierea de Europa sau menţinerea în sfera de influenţă a Rusiei reprezintă miza alegerilor legislative care vor avea loc duminică în Republica Moldova.

Aflat la guvernare din 2001, Partidul Comunist încearcă să-şi asigure din nou majoritatea în Parlament. Creditată cu 36,2% din voturile alegătorilor, formaţiunea condusă de preşedintele Vladimir Voronin a profitat din plin de avantajele puterii pentru a-şi promova promisiunile populiste.

În plus, a aruncat în luptă „artileria grea” a administraţiei publice din Republica Moldova. Astfel, primele trei persoane pe lista Partidului Comuniştilor sunt preşedintele Vladimir Voronin, preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, şi premierul Zinaida Greaceanîi.

 Peste 20 de formaţiuni politice s-au înscris în cursa pentru scrutinul de pe 5 aprilie, însă, potrivit estimărilor, numai trei au şanse reale de a depăşi pragul de 6% impus pentru intrarea în noul Parlament de la Chişinău.

Cine promite schimbarea

Singurul sondaj de opinie dat publicităţii cu o săptămână înaintea alegerilor arată că Partidul Liberal Democrat, condus de Vlad Filat, este creditat cu 8,3% din opţiunile electoratului. Formaţiunea este considerată un adevărat fenomen politic peste Prut.

Lansându-şi proiectul politic în urmă cu ceva mai bine de un an, Filat a reuşit să-şi consolideze o echipă tânără şi să câştige încrederea electoratului prezentând nume cunoscute şi apreciate în Republica Moldova. PLDM este urmat în preferinţele alegătorilor de Partidul Liberal, al cărui cel mai cunoscut reprezentant este primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, cu 8,2%.

Cea de-a treia formaţiune spre care se îndreaptă preferinţele alegătorilor este Alianţa Moldova Noastră, condusă de fostul primar al Chişinăului, Serafim Urechean, creditat cu 5,4% din voturi.

Aceste partide, care împreună ar obţine aproximtiv 22% din voturile alegătorilor, şi-au anunţat intenţia unei coaliţii postelectorale pentru crearea unei guvernări democratice.

Rezultatul scrutinului depinde şi de votul celor aproximativ 23% din moldovenii nehotărâţi, care mai pot modifica raportul de forţe pe scena politică de la Chişinău.

În căutarea unui Preşedinte

În sarcina noului Parlament va fi şi alegerea unui nou preşedinte, în condiţiile în care cele două mandate ale actualului şef al statului, Vladimir Voronin, expiră la 7 aprilie. Pentru votarea preşedintelui este nevoie de voturile a 61 dintre cei 101 deputaţi din Legislativ.

Ceea ce înseamnă, în funcţie de rezultatele alegerilor, fie că Partidul Comuniştilor va avea nevoie de aliaţi pentru a instala un nou preşedinte, fie că partidele noncomuniste vor trebui să se alieze pentru a alege un preşedinte.

Dacă Parlamentul nu va putea vota un nou şef al statului, după a treia încercare, urmează să fie anunţate alegeri parlamentare anticipate.

Opoziţia, căutată la dosare

Pe parcursul campaniei electorale, partidele s-au întrecut în sloganuri proeuropene, dar, în egală măsură, s-au acuzat reciproc de hoţie, nepotism şi incompetenţă. De asemenea, au apărut numeroase semnale de alarmă referitoare la presupuse abuzuri în măsură să influenţeze rezultatul alegerilor.

Majoritatea liderilor politici de opoziţie creditaţi cu şanse de a intra în Parlament au fost chemaţi în ultimele luni la Procuratură în legătură cu dosare penale vechi, în care figurează în calitate de suspecţi. Pe de altă parte, au fost semnalate şi acţiuni de intimidare la adresa presei incomode puterii.

România, sperietoare electorală

Pe măsură ce se apropie alegerile, comuniştii au început să exploateze la maximum un iluzoriu pericol al “românismului”, încercând să atragă de partea sa electoratul reprezentat de minorităţile naţionale.

În acest context, autorităţile şi-au intensificat “ieşirile” împotriva celor care se identifică drept români, au pus accent pe promovarea doctrinei moldovenismului şi au interzis persoanelor cu dublă cetăţenie accesul la anumite funcţii în stat.

Isteria a luat amploare în ultima săptămână, când aproape 300 de cetăţeni români au fost opriţi să intre în Republica Moldova, după ce presa proguvernamentală de la Chişinău a acuzat România că ar pune la cale o “revoluţie portocalie” peste Prut.