Olandezii investesc în predicţia inundaţiilor

Capriciile Mării Nordului îi costă scump pe cei din ţara lalelelor. Guvernul olandez este dispus să aloce 22 milioane de euro pentru descoperirea unor noi soluţii de protecţie a litoralului,

Capriciile Mării Nordului îi costă scump pe cei din ţara lalelelor.

Guvernul olandez este dispus să aloce 22 milioane de euro pentru descoperirea unor noi soluţii de protecţie a litoralului, care este tot mai afectat de schimbările climatice.

Olanda, care are mai bine de un sfert din teritoriu sub nivelul mării, va cheltui în următoarea perioadă pentru proiectele antiinundaţii peste 22 milioane de euro. Mai multe companii şi institute de cercetare vor contribui în plus cu 23 milioane de euro pentru aceasta.

"Schimbările climatice fac să capete o importanţă deosebită predicţiile legate de inundaţii", a declarat secretarul de stat olandez însărcinat cu acest proiect, "de aceea suntem dispuşi să investim în acest sector".

Principalul proiect la care se va lucra este un sistem cu senzori, care va putea monitoriza modificările curenţilor din apa mării. IBM, una dintre companiile implicate în acest proiect, va iniţia un centru de management al apei, capabil să dea avertismente timpurii în cazul apariţiei riscului de inundaţii.

"Mai mulţi specialişti IBM vor dezvolta o reţea care să măsoare din timp stabilitatea digurilor în eventualitatea unor viituri", a declarat Djeevan Schiferli, Business Development Executive Climate & Energy la IBM, citat de
Reuters. "În acest context trebuie să combinăm ştiinţa şi informaţia pentru a afla care este probabilitatea apariţiei pericolelor. Uneori nu este foarte greu să ai astfel de date, ci doar să ştii ce componente să pui în legătură", a mai spus Schiferli.

Ecosistemul este pus să lupte împotriva inundaţiilor

Olanda are deja tradiţie în iniţierea unor tehnologii pentru lupta antiinundaţii. Guvernul olandez a mai alocat sume importante de bani după experienţa trăită în 1953, când o uriaşă furtună din Marea Nordului a spulberat digurile şi a ucis aproape 1.800 de persoane. De asemenea, guvernul olandez a subliniat că va investi şi într-un alt proiect care va studia modurile în care ecosistemul poate fi folosit în lupta antiinundaţii, la fel şi dinamica nisipului.

Oficialii americani s-au arătat dispuşi să-i consilieze pe experţii olandezi în managementul apelor, folosindu-se de experienţa din 2005, din New Orleans. Ultima alertă care i-a determinat pe guvernanţii olandezi să investească în acest sens, dovedindu-se că tehnologiile existente nu mai fac faţă, a avut loc în noiembrie anul trecut, când o maree amplificată de furtună a fost foarte aproape să producă inundaţii puternice.

Atunci autorităţile au decis evacuarea mai multor persoane, iar în portul Rotterdam, traficul maritim a fost oprit. Condiţiile meteo din acele zile au fost comparabile cu cele din 1953, din aceeaşi zonă.