Israelul nu poate câştiga războiul, dar decide pacea

Experţii de la Jane’s Defence consideră că pacea nu poate fi obţinută decât în condiţiile trasate de statul evreu. Armata israeliană continuă să lupte cu teroriştii Hamas, care mai deţin rachete pentru câteva săptămâni.

Confruntările din Gaza s‑au dublat în intensitate în ultimele 36 de ore, armata israeliană intrând într-o nouă fază, de încercuire şi reperare a membrilor Hamas. Conflictul continuă ca urmare a respingerii oricăror cereri de încetare a focului venite din partea diplomaţiei europene, atât de către Israel, cât şi de către Hamas.

Numărul victimelor s-a ridicat ieri la peste 560, majoritatea palestinieni. Dintre aceştia, peste jumătate, conform surselor independente, erau membri Hamas. Ministrul israelian al Apărării a anunţat ieri că Fâşia Gaza a fost divizată, odată cu izolarea capitalei, Gaza City.

„Armata israeliană a tăiat în două Fâşia Gaza şi a încercuit oraşul Gaza”, a explicat ministrul israelian. “Nicio ţară nu poate permite ca o organizaţie teroristă să le facă viaţa amară cetăţenilor ei”, a adăugat Ehud Barak, cu trimitere la tirurile de rachete lansate de Hamas asupra populaţiei civile din sudul Israelului.

Oraşul israelian Negev a fost lovit ieri de patru rachete lansate de militanţii Hamas, fără să provoace victime. Tot ieri a avut loc şi un „record”. O rachetă Hamas a atins oraşul israelian Gedera, aflat la 45 de kilometri de graniţă, un bebeluş fiind rănit. Totodată, ramura armată a Hamas, Brigăzile Ezzedine al-Qassam, susţine că a ucis zece soldaţi israelieni şi a rănit 30. Israelul a refuzat să comenteze afirmaţia.

Criză umanitară

Organizaţiile internaţionale vorbesc despre începutul unei crize umanitare în Fâşia Gaza şi despre faptul că populaţia civilă nu are unde să se refugieze din calea războiului. “Nu mai există niciun loc pentru refugiu. Toată lumea este terorizată şi traumatizată, pentru că nu se mai pot feri de violenţe”, a explicat şeful Agenţiei ONU pentru ajutorarea refugiaţilor palestinieni, John Ging. Oficialul explică că războiul a creat o gravă penurie de alimente.

Ambasadorulul palestinian la Bucureşti, Ahmed Majdalani, a cerut ajutor umanitar şi medical autorităţilor române, referindu-se inclusiv la posibilitatea ca România să găzduiască şi să trateze o parte din răniţii din Fâşia Gaza, susţine NewIn.

 „România poate să joace rolul de a presa Israelul să oprească atacurile, dar poate avea şi un rol umanitar, de a trimite ajutoare umanitare şi medicale poporului palestinian. Asta am cerut de la domnul ministru de externe: intervenţia României şi posibilitatea de a primi un număr de răniţi pentru tratament”, a declarat Ahmed Majdalani în cursul unei audienţe avute la Ministerul român de Externe.

Poate câştiga Israelul un război atipic?

Un expert al Jane’s Defence consideră că Israelul nu poate câştiga războiul împotriva organizaţiei teroriste Hamas. “O victorie militară a Israelului asupra Hamas nu este posibilă. Situaţia securităţii în sudul Israelului şi în Gaza nu se va ameliora prin urmare, nici măcar pe termen lung”, este de părere David Hartwell, analist specializat pe problemele din Orientul Mijlociu.

“Israelul estimează probabil că mai are la dispoziţie o săptămână sau maxim zece zile pentru a-şi încheia operaţiunile în Gaza, dat fiind timpul necesar ca presiunile internaţionale să ajungă într-un punct în care un angajament diplomatic este considerat necesar”, a adăugat expertul. David Hartwell atenţionează că, fiind o democraţie, liderii israelieni vor trebui să prezinte rezultate palpabile, „pentru a justifica în faţa populaţiei israeliene pierderea de vieţi omeneşti şi de bani”.

Analistul nu crede totuşi că Israelul va înceta operaţiunile militare ca urmare a presiunilor diplomatice, ci mai degrabă va face acest lucru când va considera că şi-a îndeplinit scopul. Expertul citat nu crede nici că SUA vor cere Israelului să pună capăt războiului. „Armistiţiul nu va fi stabilit decât dacă Ierusalim consideră că misiunea sa militară s-a încheiat”, este concluzia expertului britanic.

Impotenţa diplomaţiei europene

Două misiuni europene, una condusă de Cehia, ce deţine preşedenţia UE, şi cealaltă franceză, condusă de Nicolas Sarkozy, se află în Orientul Apropiat pentru a găsi o soluţie la încetarea conflictului.

Misiunile diplomatice sunt însă ineficiente chiar din cauza legislaţiei europene care interzice oficialilor organizaţiei să aibă orice fel de contact cu organizaţiile teroriste. Hamas se află pe lista organizaţiilor teroriste a UE încă din 2003. Aripa militară a Hamas, Ezzedin al-Qassam – responsabilă pentru atacurile asupra teritoriului israelian – se află pe această listă din 2002.

Oficialii europeni de la Bruxelles intervievaţi de EuObserver susţin că niciun membru al delegaţiilor diplomatice nu va avea contacte cu liderii Hamas. În acest caz, atingerea obiectivului, şi anume semnarea cât mai repede a unui armistiţiu, este practic o misiune imposibilă.

Europenii susţin că vor avea discuţii cu liderul Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, însă acesta nu are niciun control asupra mişcării teroriste Hamas. Singurul intermediar respectat de Hamas şi de diplomaţia europeană este Egiptul şi parţial Siria.

635
este numărul neoficial de palestinieni ucişi, majoritatea membri ai grupării teroriste Hamas

Liderii Hamas, departe de bombe

De la începutul conflictului, majoritatea liderilor Hamas au preferat să se refugieze din calea armatei israeliene, în loc să rămână în mijlocul poporului palestinian din Fâşia Gaza. Deşi considerată o mişcare teroristă, atât de către SUA, UE, cât şi de alte state sau organizaţii internaţionale, Hamas a fost votată de palestinienii din Fâşia Gaza la ultimele alegeri, din 2006, în detrimentul moderaţilor din gruparea Fatah.

Astfel, deşi oficiali aleşi, aceştia au fugit din calea bombelor, majoritatea alegând să rămână chiar în străinătate, unde locuiesc. Cel mai bun exemplu este oferit chiar de Khaleed Meshaal, liderul Hamas, care continuă să trăiască liniştit la Damasc, în Siria, în ciuda faptului că poporul care l-a ales înfruntă acum bombele israeliene, din cauza atenta­telor produse chiar de către cei care acum se află în sigu­ranţă la sute de kilometri distanţă. (Mihaela Paraipan)

Khaleed Meshaal