Israel: Războiul din Gaza a priit opoziţiei

Partidul Likud a crescut în preferinţele electoratului evreu, în urma atacurilor din teritoriul controlat de Hamas. Cel mai mare câştigător în războiul din Gaza pare a fi liderul Likud, Benjamin Netanyahu, favorit în cursa pentru funcţia de premier, în alegerile din 10 februarie.

Operaţiunile din Gaza au întrerupt campania electorală din Israel, dar, la ora actuală, toate partidele şi-au adunat forţele pentru bătălia finală, din 10 februarie.

Câştigători în urma războiului sunt Likudul, urmat de Partidul Muncii, iar pe locul trei este posibil să se situeze Israel Beitenu al lui Avigdor Libermann, un partid naţionalist antiarab.

Chiar şi înaintea lansării operaţiunilor din Gaza, Likud era creditat cu aproximativ 30 de locuri în Knesset (parlamentul israelian),  şi acest număr ar putea creşte până la o treime din  cele 120 de locuri.

Acum susţinerea pentru mişcarea islamică Hamas a crescut în lumea musulmană şi chiar în unele ţări occidentale iar opinia publică israeliană a devenit mai dură şi mai înclinată spre a-l alege pe Benjamin Netanyahu, în defavoarea candidaţilor mai moderaţi.

„Viitorul guvern trebuie să distrugă Hamas”

Netanyahu şi-a văzut confirmate toate temerile pe care le-a exprimat încă din 2005, la retragerea forţelor israeliene din Gaza, când a prezis formarea acolo a unui „Hamasland”. Organizatorii campaniei lui susţin că nici nu este nevoie să se folosească de vreo declaraţie recentă, este suficient să citeze tot ceea ce a susţinut „Bibi” în ultimii 12 ani.

Cu toate că este convins de victoria sa, Netanyahu ştie că nu va obţine o majoritate parlamentară, ceea ce-l va obliga la coaliţie cu partidele ultrareligoase sau naţionaliste, Shass şi Israel Beitenu, care şi-au şi manifestat dorinţa de a fi prezenţi în guvern.

Conştient de concesiile incomode pe care ar trebui să le facă viitorilor parteneri, liderul Likud a făcut apel la susţinătorii partidelor mici să se pronunţe pentru el.

În ultimele zile, Netanyahu a susţinut că rivalii săi politici au încheiat războiul din Gaza prea devreme. El spune că Israelul ar fi trebuit să distrugă Hamas, grup care, susţine el, este „un avanpost Iranian la graniţa sudică a Israelului”,  şi nu să se retragă, după un acord de pace „şubred”.

Netanyahu nu a lăsat prea multe dubii în privinţa a ceea ce ar face dacă va fi ales. „Următorul guvern nu va avea de ales şi va trebui să termine treaba şi să înlăture baza teroristă iraniană pentru totdeauna.

Tzipi Livni ar putea fi scoasă din joc

Eşichierul politic s-a modificat rapid. Dacă în timpul războiului, Likud s-a abţinut să atace politica guvernului de coaliţie Kadima-Partidul Muncii, acum acesta şi-a intensificat criticile, mai ales la adresa liderului partidului Kadima, ministrul de externe Tzipi Livni.

Opoziţia, dar chiar şi foştii aliaţi ai lui Livni, şi-au exprimat nemulţumirea faţă de prestaţia ei. Mai mult, atât Likud cât şi Partidul Muncii intenţionează să scoată Kadina din joc.

Ehud Barak, liderul Partidului Muncii, a declarat că este cazul ca în Israel să se revină la formula clasică dreapta-stânga în care un partid de centru nu are ce căuta, idee împărtăşită şi de Benjamin Netanyahu, liderul Likud.

Ehud Barak vrea să-l imite pe Putin

 Ehud Barak, a cărui popularitate a crescut enorm în timpul operaţiunilor din Gaza, încearcă să-şi sporească voturile. Cum obiectivul ţintă îl reprezintă imigranţii ruşi, el s-a decis să-l imite pe Vladimir Putin, stimat de acest grup de populaţie, şi a preluat unul din sloganurile acestuia, referitor la ceceni: „Să-i lovim pe terorişti chiar şi în closet”.

În plus, contrar obiceiului, Partidul Muncii, creditat cu 20-21 locuri în Knesset, a oferit un loc eligibil unui imigrant rus care a şi devenit unul dintre purtătorii de cuvânt ai partidului.

Arabii din Israel-dezorientaţi

Tribunalul suprem al Israelului a invalidat decizia Comisiei Electorale Centrale de a interzice participarea celor două partide arabe, Lista Arabă Unită şi Balad, la alegerile parlamentare. În ultimii ani, majoritatea arabilor israelieni au boicotat alegerile, considerând că prezenţa lor la urne ar legitima statul evreu.

Totuşi, Ahmed Tibi, preşedintele Listei Arabe Unite, i-a îndemnat să vină la vot pentru a avea reprezentanţi în Knesset. Dar alte mişcări politice şi sociale arabe din Israel se opun acestei idei, astfel că populaţia arabă este dezorientată. Dar analiştii sunt de părere că ea va boicota în continuare scrutinul.

Războiul din Gaza, tema centrală a campaniei

Rezultatul războiului din Gaza a devenit principala temă a campaniei electorale, reflectând faptul că, în Israel, alegerile se rezumă la o singură întrebare: cine pare mai dur în probleme de securitate naţională.

Atacul, iniţiat pentru a opri tirurile de rachete ale Hamas, care continuă de ani de zile, a fost văzut de mulţi analişti ca motivat, cel puţin în parte, de politica electorală. Dar nu i-a ajutat prea mult pe arhitecţii lui, ministrul de externe Ehud Barak şi ministrul de externe Tzipi Livni, ambii candidaţi la funcţia de premier.

Operaţiunea a atras critici pe plan internaţional pentru numărul mare de victime palestiniene şi a fost apreciată pe plan intern datorită numărului relativ mic al militarilor israelieni ucişi. Totuşi, când vine vorba de preferinţele electorale, publicul pare a prefera poziţia şi mai radicală a lui Benjamin Netanyahu.