Adevarul.ro

Zona arctică este plină de dispute teritoriale. Iar nordul Canadei este miza anului 2010, potrivit unei analize editate de The Economist.

SUA şi Canada nu se înţeleg pe margina graniţei maritime dintre Alaska şi Yukon. Canada şi Danemarca şi-au înfipt ambele steagurile pe micuţele insule Hans. Canada va continua în 2010 să revendice drepturi teritoriale maritime la ONU, pretenţii care vor intra în conflict cu cele ale Rusiei.

Apoi încălzirea globală înseamnă mai puţin ocean îngheţat, mai multe oportunităţi pentru căutarea de minerale şi petrol, deci mai multe conflicte teritoriale între forţele cu pretenţii arctice: Canada, SUA, Rusia, UE.

Dacă 80% din canadieni trăiesc aproape de graniţa cu SUA, Nordul îndepărtat (Yukon, Nunavut) este un ţinut necălcat, în mare parte necunoscut, de obicei uitat şi populat cu aborigieni. Asta se va schimba din 2010:

 - În Pangnirtung, o aşezare cu 1.300 de inuiţi se va costrui un port pentru o flotă de pescari, investiţia fiind de peste 40 de milioane de dolari.
 - La Gjoa Haven, singura aşezare din Insula King William, cabinele folosite de cercetătorii urşilor polari vor fi îmbunătăţite.
 - La Eureka, pe insula Ellesmere, va apărea un laborator atmosferic.
 - Extracţia de gaze şi petrol din Marea Beaufort va continua.
 - 100 de milioane de dolari canadieni vor merge pentru locuinţe şi aceeaşi sumă pentru cercetare geologică.
 - 90 de milioane de dolari canadieni pentru proiecte de dezvoltare economică.
 - 85 de milioane de dolari canadieni pentru îmbunătăţirea staţiilor de cercetare arctice.

 - La sfârşitul anului, guvernul federal va alege o comunitate în mijlocul căreia se va construi o modernă Staţie de cercetare.

Lupta se va da în 2010 pentru descoperirea Nordului, prin cercetarea atmosferei, gheţii şi animalelor. Cea mai grea alegere pentru Canada este să considere Statele Unite prietene sau rivale. Îşi vor rezolva divergenţele maritime? Se vor alia cele două state împotriva Rusiei sau vor merge pe căi separate?

Nicio ţară nu este de acord cu faptul că Pasajul Nord-Vestică aparţine Canadei. Rusia, UE si SUA condideră pasajul o rut internaţională.

Topirea gheţarilor din Groenlanda avantajează energetic UE

Guvernul de la Nuuk, capitala Groenlandei, caută soluţii pentru creşterea economică şi mizează pe hidroenergie. Uriaşa calotă glaciară a Groenlandei se topeşte şi poate ameninţa restul planetei prin creşterea nivelului apei mării, dar pentru localnicii Groenlandei acest lucru înseamnă torenţi de energie care să învârtă turbinele. Guvernul vrea ca peste 80% din energia consumată de Groenlanda să fie asigurată pe cale hidro.

Mai mult, dacă gheaţa se retrage mineritul va prospera, extracţia de petrol şi gaz.

Topirea gheţarilor este benefică şi pentru geopolitica Europei. Bătrânul continent depinde energetic din ce în ce mai mult de Rusia. Nu l-ar deranja dacă europenii ar avea o sursă alternativă de hidrocarburi la un stat prietenos şi democratic.