Femeile care sperie regimurile autoritare
0
Din Somalia până în Rusia şi China, câteva ziariste şi scriitoare luptă cu ajutorul condeiului împotriva corupţiei şi a nedreptăţilor, riscându-şi viaţa. Mânuit cu talent şi curaj, condeiul rămâne o armă redutabilă în demascarea abuzurilor. Au demonstrat-o câteva femei în lupta lor cu regimurile atotputernice.
Vladimir Putin a ajuns să fie ţinut în şah de o jurnalistă blondă. Elena Tregubova şi-a făcut o mulţime de duşmani în Rusia după ce a scris cartea intitulată “‘Mutanţii Kremlinului ( original- “Tales of a Kremlin Digger”), în care a îndrăznit să atace casta oligarhilor apropiaţi puterii, scrie zirul Italian “Il Giornale”.
Elena, care descrie Kremlinul ca pe un fel de “Cupolă” mafiotă, cunoaştea riscul la care se expunea. Cartea s-a bucurat de succes, dar autoarea a fost concediată de la “Kommersant”, ziarul unde lucra, şi a scăpat ca prin minune de explozia unui dispozitiv amplasat în faţa casei sale. În cele din urmă, Elena a fost nevoită să se refugieze la Londra.
Fetiţa cu kalaşnikov
Cunoscută drept “fetiţa cu kalşnikovul”, Senait Mehari nu ştie dacă are 30 de ani sau 35, pentru că nu a fost înregistrată la oficiul stării civile. Senait s-a născut între două lumi despărţite de ură, din tată eritreean şi mamă somaleză, în plin război de independenţă - Eritreea împotriva Etiopiei.
Era duşman al mamei care, de ruşine, a închis-o într-o valiză şi a aruncat-o, şi duşman al tatălui care, umilit, a abandonat-o la şase ani pe un teren de antrenament al Frontului de Eliberare al Eritreii. Senait a fost timp de trei ani o fetiţă-soldat, cu kalaşnikovul în bandulieră, apoi viaţa a dus-o la Berlin.
Elif Shafak este acuzată că a ofensat identitatea turcă Foto: Epa
Acum este un star al muzicii pop, a scris o carte incendiară, “‘Inimă de foc” şi luptă alături de UNICEF pentru eliberarea copiilor-soldat, aşa cum a fost şi ea.
Cartea “Dumnezeul lucrurilor mici” i-a adus indienei Susanna Arundhati Roy faimă, bani şi admiraţie.
Un simbol al protestului
Arundhati Roy are 48 de ani şi este fiica unei activiste catolice care a educat-o mai mult în spiritul libertăţii decât al obedienţei. Înainte de a se consacra literaturii a studiat în Italia ca restaurator de monumente. În India, unde a fost arestată, judecată şi insultată, se luptă cu guvernul din cauza unor diguri. Guverne folosesc digurile “pentru a controla oamenii”, acuză ea. Ar trebui să dea apă şi lumină oraşelor, dar în India opt familii din zece nu au acces la electricitate şi 250 de milioane de persoane nu au apă.
Elif, vocea toleranţei
A te atinge de identitatea naţională este un delict grav în Turcia. Elif Shafak a fost acuzată că a ofensat identitatea turcă, deoarece în romanul ei ,“Bastardul din Istanbul”, a îndrăznit să pomenească despre genocidul armenilor.
Arundhati Roy luptă pentru dreptul la apă în India Foto: Reuters
Ea a refuzat să-şi ceară scuze şi a întors acuzaţiile, afirmând că legea ofensei prejudiciază Turcia, nu cartea. Risca o pedeapsă între şase luni şi trei ani, dar a fost achitată.
Suu Kyi, speranţa birmanilor
Deşi a lipsit-o de libertate cea mai mare parte a ultimilor 19 ani, guvernul din Myanmar nu a reuşit s-o înfrângă pe fragila lideră a opoziţiei birmane, Suu Kyi (63 ani).
Ultima acuzaţie adusă de autorităţi laureatei Premiului Nobel pentru Pace, este că a încălcat condiţiile arestului la domiciliu, drept urmare a vizitei unui american, care a traversat înot un lac din apropierea casei ei, pentru a o putea întâlni. La rândul lui, americanul John Yettaw a fost reţinut de poliţie timp de două zile, la începutul acestei luni.
Elena Tregubova a scris o carte critică despre oligarhii puterii Foto: Afp
Lidera opoziţiei birmaneze este pasibilă de o pedeapsă cu cinci ani închisoare, dacă va fi condamnată în acest dosar, care a provocat vii proteste ale comunităţii internaţionale şi despre care autorităţile insistă că reprezintă o afacere internă a ţării.
De la demararea procesului, la 18 mai, într-o închisoare din nordul oraşului Yangon (fosta capitală Rangoon), autorităţile i-au ţinut la distanţă pe jurnaliştii străini şi locali, supuşi cenzurii, cărora nu le-au permis decât de două ori accesul la audieri.
Myanmarul (fosta Birmanie) este condusă de militari din 1962, care au reprimat violent toate protestele împotriva sărăciei şi a opresiunii politice.
Miss Fluviul Galben
Li Moxuan (foto) s-a născut la Shenyang, unul dintre cele zece oraşe cele mai poluate din lume şi este decisă să facă curăţenie. A studiat la Londra şi a devenit eroina ecologismului în China comunistă, o ţară poluată în proporţie de 70% şi cel mai mare poluator al lumii, depăşind la acest capitol chiar şi Statele Unite. A fost poreclită „Miss Fluviul Galben“ pentru că este cea care supraveghează cursul de apă muribund.
Li Moxuan conduce câteva proiecte privind schimbările climatice, în cadrul organizaţiei Greenpeace China. Deşi, aparent, guvernul de la Beijing îi tolerează activităţile – din cauza notorietăţii internaţionale a activistei- Moxuan este ţinută sub permanentă supraveghere.
Ameninţare
„Azi, în Rusia nu mai este aer, nu mai respirăm. Singura care nu cedează este Politkovskaia. Cât va mai putea, însă, rezista?”, se întreba Elena Tregubova cu puţin înainte ca ziarista Politkovskaia să fie asasinată. Azi, Tregubova a fost nevoită să se refugieze la Londra.
Se încarcă comentariile...
