„Fabrica de boli“ duduie şi în România

Acuzaţiile că s-ar afla la originea epidemiei de gripă porcină au readus compania americană „Smithfield Foods” în atenţia presei. Cotidianul american „The New York Times” publică o amplă anchetă asupra practicilor obscure ale companiei, luând urma afacerilor Smithfield până în România şi Polonia.

Citiţi şi:
Ilie Sârbu despre articolul din NYT: Porcii din România nu au zburat în Mexic

VIDEO OMS vrea explicaţii pentru restricţiile impuse de unele ţări în privinţa gripei porcine
Măsuri extreme de control a propagării gripei porcine

„Smithfield Foods” a reintrat în vizorul presei internaţionale după ce filiala sa din Mexic este suspectată că s-ar afla la originea epidemiei de gripă H1N1.

Luate în serios de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, aceste suspiciuni fac, în prezent, obiectul unor cercetări medicale amănunţite, desfăşurate pe teritoriul ţării vecine Statelor Unite. Faptul că Smithfield a fost acuzată şi în trecut de practici poluante şi de legături nu tocmai potrivite cu politicienii din ţările în care s-a extins, dă consistenţă bănuielilor. 

Fermele de porci ale companiei „Smithfield Foods” din Polonia şi România, cele mai mari state membre ale UE din Europa de Est, se înscriu în seria transformărilor suferite de agricultura post-comunistă, scriu reporterii „New York Times” (NYT).

Dar oferă şi o privire asupra modului în care compania americană cu  sediul central în Virginia s-a extins în lume. Preşedintele Smithfield, Joseph Luter III, citat de NYT, descrie strategia de extindere a companiei drept „foarte, foarte rapidă şi la scară globală”.

„The New York Times” explică „secretul” succesului acestei strategii : „În mai puţin de cinci ani, Smithfield  şi-a apropiat politicieni din Polonia şi România, a luat subsidii agricole grase de la Uniunea Europeană şi a redus la tăcere grupurile locale care se opuneau politicilor sale, făcând loc unui conglomerat industrial de crescătorii de porci”.

Profit rapid, în detrimentul mediului

Graba cu care Smithfield s-a extins în Răsăritul Europei i-a făcut pe responsabilii companiei să ignore uneori măsurile de protecţie a mediului, mai scrie NYT. Aceste lipsuri au ieşit la lumina zilei când epidemia de pestă porcină, declanşată în 2007, a afectat trei crescătorii din România.

Faptul că două dintre fermele amintite  funcţionau fără autorizaţie a provocat scandal. Atunci, circa 67.000 de porci au murit sau au fost distruşi, pentru a se împiedica răspândirea molimei.

Scăderea preţului cărnii de porc şi strategia agresivă a companiei a pus pe butuci micile crescătorii.

În România, numărul crescătorilor de porci a scăzut cu 90% - de la 477.030 în 2004, la 52.100 în 2007 - , potrivit statisticilor Uniunii Europene. Crescătorii autohtoni nu au putut ţine pasul cu preţul de dumping practicat de Smithfield.

Compania a ocupat „locul” eliberat, scrie NYT, angajând sau subcontractând circa 900 de persoane şi alte 100 de ferme pentru hrana animalelor. Aceeaşi situaţie şi în Polonia, constată ziariştii americani: în 1996, exista peste un milion de crescători de porci; în 2008, numărul acestora scăzuse cu 56%.

Poluare pe banii UE

Impactul asupra mediului este vizil în zona Timişului, mai constată ancheta NYT. Ziarul citează localnici care se plâng de mirosul pestilenţial „care-i înebuneşte” (Aura Danielescu, profesoară la şcoala din Masloc, Timiş). Fermele Smithfield din Timiş se află pe primele locuri în topul poluatorilor solului şi aerului, potrivit unui raport al autorităţilor locale.

Documentul atrage atenţia că procentul de metan din aer a crecut cu 65% din 2002, în 2007. Cu toate acestea, Smithfield a primit de la UE subsidii de milioane de euro, destinate modernizării zootehniei, dar şi protecţiei mediului. Banii contribuabililor europeni nu şi-au atins, însă, scopul.

Ce spune compania

Reprezentanţii Smithfield îşi apără politicile. Ei susţin că au depus toate eforturile pentru a limita pagubele aduse României de pesta porcină şi minimalizează lipsa unor licenţe. Unul din juriştii companiei, Charles Griffith, citat de NYT, subliniază că aceasta a făcut investiţii masive în regiunile sărace ale Europei de Est şi s-a angajat să reinvestească local profitul obţinut.

În plus, susţine juristul, Smithfield a contribuit la „achiziţia, renovarea şi construcţia unor fabrici de procesare a cărnii, a unor ferme de porci şi a unor depozite frigorifice moderne”. Nu în ultimul rând, a „sprijinit o reţea de fermieri independenţi, care să adăpostească şi să hrănească porcii până la maturitate”. 

Un poluator periculos

Cu vânzări de 12 miliarde de dolari în 2008, prin filiale din 13 ţări, şi cu o cifră de afaceri de 11,3 miliarde de dolari pe an, „Smithfield Foods“ este cel mai mare „crescător“ şi producător de carne de porc din lume. De când presa a făcut legătura între numele companiei şi apariţia epidemiei de gripă H1N1, acţiunile Smihfield au pierdut, însă, 17 procente.

Deoarece încălcarea regulilor federale privind mediul se plăteşte scump în America, Smithfield a construit crescătoria din statul mexican Veracruz, mizând pe legislaţia mai puţin rigidă din ţara vecină.

Considerată chiar în SUA (unde a fost amendată usturător, în urmă cu 12 ani ) un poluator periculos, Smithfield se apără azi, susţinând că numărul persoanelor din cadrul companiei care se ocupă de problema protejării mediului „a crescut de 10 ori, faţă de anul 1997“.

Acuzaţii grave în Mexic

De mai bine de trei luni, locuitorii satului La Granja (statul Veracruz, Mexic) sunt afectaţi în proporţie de 60% de infecţii respiratorii grave. Satul se află în vecinătatea crescătoriei de porci “Granjas Carroll”, filiala mexicană a companiei “Smithfield Foods”. Localnicii susţin că mizeria făcută de crescătorie se află la originea epidemiei de gripă porcină H1N1.

 De altfel, “pacientul zero”, un băieţel de  cinci ani, trăieşte în satul amintit. Locuitorii din La Granja sunt convinşi că instalaţiile poluante ale fermei de porci se fac vinovate de epidemia de gripă. Ei se tem că mlaştina de dejecţii de lângă sat le-a infectat pânza freatică. În plus, mexicanii acuză filiala Smithfield că deversează materiile fecale ale porcilor în cursurile de apă şi că lasă carcasele animalelor să putrezeasă pe câmp.

Practici pentru care conglomeratul a fost acuzat şi acasă, în Statele Unite, unde a primit, în 1997, o amendă record (12 milioane de dolari) din partea Agenţiei Federale pentru Protecţia Mediului. A fost unul din motivele pentru care Smithfield şi-a deschis filiala din Mexic, ţară unde legislaţia privind protecţia mediului este mai permisivă.

În martie 2009, când a izbucnit epidemia de gripă porcină, compania s-a apărat negând existenţa virusului. Apoi, cu sprijinul guvernatorului de Veracruz, a încercat să acrediteza teoria potrivit căreia virusul provine din China.